Ce spune Theodor Paleologu despre candidatura sa la Palatul Cotroceni

Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, este unul dintre numele vehiculate în spaţiul public drept variantă de candidat la alegerile prezidenţiale susţinute de partidele pro-europene în lupta cu aşa-numiţii suveranişti. Fostul liberal a fost interpelat, la Digi24, despre planurile sale în acest sens, într-un moment de cumpănă pentru România.

Jurnalist: Au început deja fricţiunile dintre liderii PSD, PNL, USR şi UDMR în cadrul negocierilor care au loc. Social-democraţii ameninţă că, dacă nu se va merge pe varianta unui candidat comun al tuturor partidelor democratice, ei se vor retrage şi din coaliţia de guvernare.

Printre numele de posibili prezidenţiabili care au fost aruncate până acum în arena publică se numără cel al rectorului UBB Daniel David, al profesorului Teodor Paleologu, al fostului ministru Daniel Funeriu, al primarului general Nicuşor Dan şi chiar al fostului lider PNL Crin Antonescu.

Domnule Paleologu, numele dumneavoastră se numără printre cele despre care se vorbeşte zilele acestea ca posibil candidat comun al partidelor democratice la prezidenţialele care vor avea loc cu siguranţă anul viitor, cel mai probabil în primăvară. Cum vă raportaţi la această situaţie, având în vedere că dumneavoastră aţi mai candidat în 2019 ca independent şi vi s-a propus şi anul acesta să candidaţi, susţinut de trei partide - PMP, Forţa Dreptei şi Reper - în septembrie?

Theodor Paleologu: A mai fost ofertă şi în iunie. Într-adevăr, ştiţi bine, am declinat aceasta foarte onorantă propunere, dar situaţia s-a schimbat în mod radical, pentru că, în momentul de faţă, ne confruntăm cu o foarte gravă criză a democraţiei în România, o gravă criză politică, aşa că considerentele personale şi, mai curând, profesionale sunt, nu zic pe planul doi, dar e foarte important să putem răspunde provocării momentului.

În momentul de faţă, evident că totul depinde de coaliţie, în ce măsură coaliţia se va coagula, în ce măsură vor reuşi să formeze un guvern coerent şi dacă vor fi de acord pe principiul unui candidat comun din afara lor, pentru că asta este extrem de important.

Mesajul electoratului e cât se poate de limpede. Lumea s-a săturat de politicienii care sunt oameni de partid. Oamenii de partid sunt discreditaţi, partidele toate au fost blamate de alegători. Deci aceste partide, aşa cum spune foarte bine Kelemen Hunor, ar trebui să recurgă la cineva din afara lor, care să fie un om independent, un om care să cultive dialogul, că e foarte important să menţină dialogul şi colaborarea în interiorul coaliţiei.

E nevoie, cred, de un spirit diplomatic. Nu zic neapărat un diplomat de carieră, nu neapărat cineva care a fost diplomat, dar cineva care are o bună experienţă internaţională. Este absolut esenţial pentru a păstra România în NATO şi în Uniunea Europeană, cum este firesc, dar, în acelaşi timp, pentru a evita implicarea României în conflictul din Ucraina.

Dar, mai cu seamă, e nevoie de diplomaţie în interiorul României pentru a pacifica societatea românească, pentru că avem nevoie de o adevărată terapie, cum am spus eu, o terapie de deradicalizare. Trebuie să depăşim radicalizările din societatea românească de acum, aceste tensiuni artificiale, cu totul exagerate, trebuie să înceteze. Ăsta este profilul la care ar trebui să ne raportăm. Ce contează este ca viitorul candidat, viitorul preşedinte să facă acest lucru, să ajute România să depăşească această criză politică şi morală.

Pentru că e vorba de o criză morală a clasei politice şi nu numai a clasei politice. Vorbim de un eşec al educaţiei, un eşec al instituţiilor. Poate ca şi presa trebuie să-şi facă un anumit examen de conştiinţă. Cred că toată lumea în ţara asta trebuie să treacă printr-un adevărat examen de conştiinţă şi să devenim mai responsabili şi mai solidari. Cred că este esenţial.

Jurnalist: Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar trebui să fie principalele coordonate ale viitoarei candidaturi la prezidenţiale? Mă refer la candidatura, sigur, din partea partidelor democratice, pentru că acum se discută despre această variantă de candidatură comună din partea PNL, USR, PSD, UDMR şi a celorlalte partide democratice, poate, care nu sunt reprezentate în Parlament.

Dar se vorbeşte şi de o posibilă candidatură doar a partidelor de dreapta, urmând ca poate PSD să meargă separat. Cât de important este să se meargă împreună şi dacă este fezabil şi posibil acest lucru?

Theodor Paleologu: Sincer, trebuie să aşteptăm discuţiile din interiorul coaliţiei guvernamentale. Cred că asta este esenţial. Să vedem la ce concluzie ajung. Pentru că, în funcţie de această coaliţie, se desenează foarte clar care va fi mandatul preşedintelui.

Mandatul preşedintelui se înscrie într-un context foarte precis de criză. Aşa cum am spus, eu am candidat în 2019 şi am făcut o serie întreagă de propuneri, am spus o serie întreagă de lucruri care s-au dovedit adevărate. În momentul de faţă, este important ca viitorul preşedinte să răspundă provocărilor momentului.

2025 nu este 2019, este un alt moment istoric, a trecut pandemia peste noi, a început războiul din Ucraina. Sunt o serie întreagă de schimbări majore. S-a produs această criză, această comoţie în societatea românească, deci este nevoie de un mandat croit pe această realitate.

Cred că trebuie să fie şi cineva cu o anumită experienţă, experienţă internaţională, experienţă, pur şi simplu, profesională. La capitolul ăsta sunt câţiva oameni care cred că se pot încadra. Am fost dat afară din PNL în 2016 şi am fost dat afară tocmai pentru că aveam anumite însuşiri, curajul de a spune adevărul, o integritate şi o consecvenţă, cum vezi mai rar în politică românească. Aşa că, din 2016, eu nu mai vreau să am de-a face cu vreun partid. Mi s-a luat definitiv, pentru că nu cred că spiritul partizan ajută în vreun fel. Trebuie să depăşim spiritul partizan şi cred că de asta este nevoie în mod special în momentul de faţă.

Ce spune electoratul? Mesajul electoratului acesta este. Sigur că toţi am fost şocaţi de faptul că un personaj precum Călin Georgescu a ajuns în turul 2, însă mesajul este limpede. Este vorba de un blam foarte clar faţă de clasa politică. Şi clasa politică trebuie să înţeleagă acest lucru. Partidele politice trebuie să înţeleagă acest mesaj.