CE: România trebuie să-şi dubleze eforturile de transpunere a directivelor privind piaţa internă
România trebuie să-şi dubleze eforturile de implementare a directivelor privind piaţa internă în legislaţia naţională, având în prezent 23 de proceduri de infringement, a anunţat luni Comisia Europeană.
Tabloul de bord al pieţei interne, publicat luni de Comisia Europeană, arată că statele membre au depus eforturi pentru transpunerea normelor UE în legislaţia naţională. După creşterea înregistrată în lunile mai şi noiembrie 2011 (1,2%), deficitul mediu de transpunere (procentul de directive privind piaţa internă care nu au fost transpuse în legislaţia naţională în termenele prevăzute) a scăzut la 0,9%, adică sub obiectivul convenit de şefii de stat şi de guvern în 2007. În cadrul acestui exerciţiu, şaisprezece state membre (România nu se află printre ele) au atins obiectivul de 1%.
Statele membre au reuşit de asemenea să reducă numărul directivelor transpuse incorect. Acest deficit mediu de conformitate a scăzut de la 0,8%, cât era în urmă cu şase luni, la 0,7%, cât este în prezent, apropiindu-se de nivelul de 0,5% propus în Actul privind piaţa unică în aprilie 2011. În schimb, a crescut numărul directivelor pentru care transpunerea este în întârziere cu doi ani sau mai mult; a crescut de asemenea timpul suplimentar mediu necesar pentru transpunerea unei directive UE în legislaţia naţională (de la 7,9 la 9,1 luni).
În ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei UE, numărul încălcărilor continuă să scadă, foarte probabil datorită introducerii de mecanisme de soluţionare mai timpurie a problemelor de neconformitate cu legislaţia UE. Italia înregistrează cel mai mare număr de proceduri privind încălcarea dreptului UE iniţiate de Comisie, urmată de Grecia şi de Belgia.
Dacă se iau în considerare toţi indicatorii privind asigurarea respectării normelor, Letonia, Estonia, Luxemburg şi Lituania înregistrează per ansamblu cele mai bune rezultate.
Deficitul mediu de transpunere la nivelul UE a scăzut de la 1,2% la 0,9% în cursul ultimelor şase luni, iar numărul statelor membre care au atins obiectivul de 1% a crescut de la unsprezece la şaisprezece. Luxemburg, România, Finlanda, Regatul Unit, Austria, Portugalia, Slovenia, Belgia, Cipru, Polonia şi Italia trebuie să îşi dubleze eforturile pentru a atinge acest obiectiv.
În total, opt state membre şi-au depăşit sau egalat cele mai bune rezultate anterioare: Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Letonia şi Malta.
Malta şi Letonia au cele mai bune performanţe în această privinţă, cu doar două directive aşteptând să fie transpuse. Cu adevărat impresionantă este îmbunătăţirea pe care a înregistrat-o Republica Cehă în comparaţie cu semestrul precedent: deficitul său de transpunere a scăzut de la 1,9%, cât era în luna mai, la 0,6%, cât este în prezent. În fine, eforturile continue şi susţinute ale Greciei i-au permis să-şi reducă deficitul mult sub obiectivul de 1%, ajungând la 0,5%. În urmă cu doi ani, Grecia avea cel mai mare deficit de transpunere dintre cele 27 de state membre.
În prezent, statele membre transpun directivele UE cu o întârziere medie de nouă luni faţă de termenul de transpunere. Numai Malta, Suedia, Spania, Franţa şi Letonia au o întârziere medie mai mică decât în noiembrie 2011. În ceea ce priveşte directivele cu o întârziere mai mare de doi ani faţă de termenul de transpunere (menţionate în raport), douăzeci şi două de state membre îndeplinesc obiectivul de „ toleranţă zero ” (faţă de douăzeci şi cinci, în urmă cu şase luni).
Numărul total al procedurilor privind încălcarea dreptului UE cu privire la piaţa internă a continuat să scadă, cu 37% faţă de 2007.
În prezent, în UE, în ceea ce priveşte procedurile privind încălcarea dreptului comunitar, există un număr mediu de 31 de cauze per stat membru, în comparaţie cu 34 de cauze în urmă cu şase luni. În prezent, Italia înregistrează cel mai mare număr de proceduri privind încălcarea dreptului UE, fiind urmată de Grecia şi Belgia. Peste 40% dintre procedurile privind încălcarea dreptului UE sunt legate de mediu şi fiscalitate. România are un palmares mai bun decât media europeană, cu 23 de proceduri de infringement.
Durata medie a procedurilor privind încălcarea dreptului UE variază de la unu (Luxemburg) la trei ani (Suedia). În cazul României, durata este de un an şi 9 luni.
După ce Curtea de Justiţie constată că a avut loc o încălcare a legislaţiei UE, statele membre trebuie să ia măsuri imediate pentru a se conforma hotărârii sale. Cu toate acestea, soluţionarea multor cauze durează foarte mult: în medie, peste 17,5 luni. Pentru Irlanda, Franţa şi Spania, perioada este de aproape doi ani.
În comunicarea sa privind o guvernanţă mai bună a pieţei unice, Comisia a propus o serie de măsuri pentru consolidarea guvernanţei pieţei unice, identificând domenii-cheie cum ar fi „obţinerea unor progrese semnificative în materie de creştere şi creare de locuri de muncă.” În aceste domenii, Comisia a cerut statelor membre să se angajeze să respecte obiectivul de „toleranţă zero” în ceea ce priveşte transpunerea directivelor şi a anunţat că va face uz cu mai multă fermitate de competenţele sale de punere în aplicare; de asemenea, a cerut statelor membre să se asigure că încălcările legislaţiei UE sunt remediate rapid, într-un termen de optsprezece luni, respectiv de douăsprezece luni, în cazul unei a doua sesizări. În viitor, tabloul de bord al pieţei interne va monitoriza conformitatea cu aceste noi valori de referinţă.
Comisia va elabora un raport anual privind integrarea pieţei unice, care se va concentra asupra modului în care funcţionează piaţa unică în practică, în special în aceste domenii cheie. Acest raport va cuprinde informaţii legate de recomandările specifice fiecărei ţări, elaborate în cadrul semestrului european.
