Ce legătură există între colesterol şi digestie?

Trebuie să recunoaştem că atunci când dorim să aflăm mai multe despre sănătatea organismului uman, ne confruntăm cu o multitudine de informaţii contradictorii. Există mulţi oameni care s-au pierdut complet printre numeroasele interpretări şi concluzii existente la ora actuală în domeniul respectiv. Spre exemplu, dacă ne referim la fluorură, ce înseamnă aceasta în realitate? O toxină periculoasă sau o substanţă folositoare care ne ajută la menţinerea dinţilor sănătoşi? Sau ce ştim de fapt despre colesterol? Este folositor sau nociv pentru organismul uman? Este nivelul ridicat de colesterol cu adevărat dăunător pentru sănătatea noastră sau un nivel scăzut implică mai multe pericole? Şi în cele din urmă, există oare vreo legătură între colesterol şi digestie?

Ori de câte ori mă confrunt cu asemenea subiecte neclare, încerc să procedez în felul următor: să studiez amănunţit diferite surse informaţionale şi să apelez la fiziologie, care mă poate ajuta să găsesc explicaţiile potrivite. Este adevărat că unul şi acelaşi regim alimentar nu poate funcţiona în mod similar pentru fiecare dintre noi, dar înţelegerea fiziologiei ne poate fi de folos în identificarea unui regim alimentar echilibrat.

Atunci există oare vreo legătură între colesterol şi digestie?

Se pare că da, şi încă una directă. Colesterolul sintetizează acizii biliari care sunt responsabili de absorbţia şi asimilarea grăsimilor, a uleiurilor şi vitaminelor liposolubile (de exemplu, vitamina D), pe care le obţinem din alimentele consumate zilnic.

Acizii biliari acţionează asemenea unor detergenţi puternici care scindează grăsimile în picături microscopice. Aceste biluţe minuscule de grăsime au o suprafaţă suficientă pentru lipaze (enzime digestive), care îndeplinesc funcţia digestivă. Ficatul produce şi foloseşte colesterolul pentru crearea acizilor biliari, indispensabili pentru derularea procesului colic. Toate se desfăşoară în felul următor:

1. Cea mai mare parte a colesterolului se produce în ficat şi nu ajunge în organism împreună cu produsele alimentare consumate, aşa cum suntem obişnuiţi să credem.

2. După ce a produs colesterol, ficatul trimite 2 agenţi importanţi - lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) şi lipoproteinele cu densitate sporită (HDL).

3. Principala funcţie a agentului HDL este de curăţare, adică de a transporta excesul de colesterol înapoi către ficat.

4. La rândul său, LDL călătoreşte dinspre ficat în sânge şi are mai multe sarcini:

- de a proteja şi de a reface pereţii celulari, pentru a le asigura permeabilitatea necesară (adică de a permite trecerea în interior şi în afara celulelor doar a substanţelor necesare);

- asigurarea producerii hormonilor sexuali şi de stres (progesteron, testosteron, estrogen, cortizol).

Pe baza celor expuse, putem deduce cu uşurinţă că, pentru sănătatea organismului nostru, colesterolul este cu adevărat esenţial. Celulele, hormonii şi sistemul digestiv au realmente nevoie de colesterol pentru a funcţiona corect, pentru o bună digestie.

În pofida acestui fapt, în prezent tot mai mulţi oameni folosesc preparate care reduc nivelul colesterolului. Acestea se numesc statine şi continua să rămână printre cele mai vândute medicamente la ora actuală.

Colesterolul se produce în principal în ficat, ceea ce înseamnă că sănătatea ficatului presupune o menţinere a colesterolului în cadrul limitelor normale. Funcţionând bine, ficatul produce mai multe HDL, care ajută la eliminarea colesterolului excesiv din sânge. Prin urmare, un nivel ridicat de HDL este un semn bun. Pentru a ne menţine ficatul într-o stare bună, trebuie să consumăm mai multe fibre. O cantitate suficientă de fibre condiţionează o eliminare eficientă din organism a acidului colic şi împiedică re-absorbţia acestuia de către ficat.

Cele mai importante surse de fibre sunt următoarele produse:

• legumele (în special legumele cu frunze verzi, broccoli şi conopida);

• fructele (în special fructele de pădure şi merele);

• seminţele (îndeosebi seminţele de in şi chia albă);

• leguminoasele (lintea, fasolea, năutul, fasolea lima);

• scorţişoara, etc.

Sperăm că prin informaţiile primite, prin cunoaşterea rolului colesterolului, veţi putea ajuta organismul să aibă o mai bună digestie.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.