Pericolele consumului mare de aspirină

Cine nu a auzit de aspirină? Este considerat medicamentul cel mai consumat de pe glob, producându-se aproximativ 100 de miliarde de comprimate pe an. Analgezic, antiinflamator, anticoagulant, aspirina, aliat secular şi familiar, continuă să ne surprindă cu efectele sale asupra unor boli. În cele ce urmează ne propunem să analizăm atât eficienţa cât şi pericolele consumului mare de aspirină.

În funcţie şi de doza în care este administrată, aspirina (acid acetilsalicilic) poate ajuta la calmarea durerilor de cap, durerilor reumatice, scade temperatura etc, iar administrată pe termen mai lung, la indicaţia medicului, previne anumite forme de cancer şi ar ajuta la prevenirea infarctului miocardic.

Însă persoanele sănătoase, care iau zilnic o doză de aspirină pentru a reduce riscul dezvoltării afecţiunilor cardiovasculare sau a cancerului, s-ar putea expune astfel unor pericole mult mai mari, precum riscul apariţiei unor hemoragii la nivelul creierului şi a stomacului, avertizează un studiu britanic publicat în jurnalul de specialitate British Journal of Medicine.

În urma unei meta-analize a 27 de studii, experţii de la Institutul Naţional britanic pentru Cercetare în Sănătate notează că „beneficiile folosirii aspirinei ca modalitate primară de prevenire a bolilor cardiovasculare sunt relativ mici". Aceştia recomandă ca utilizarea pe termen lung a aspirinei ca modalitate de prevenire a cancerului şi a bolilor de inimă să se facă în baza unor dovezi aduse de cercetări viitoare.

Coordonatorul studiului recent, profesorul Aileen Clarke, a declarat că "ar fi drăguţ să spunem că persoanele peste 50 de ani ar trebui să consume zilnic o aspirină şi astfel să aibă şanse mult mai mici de a face cancer, dar cercetările nu au fost efectuate încă şi ar trebui să fim precauţi".

Cu toate că aspirina ar putea contribui la prevenirea anumitor forme de cancer, totuşi pericolele consumului mare de aspirină asupra organismului ar putea fi extrem de periculoase. Se ştie că unul dintre efectele aspirinei asupra corpului este acela de subţiere a sângelui şi drept urmare, este redus riscul de apariţie a unui cheag de sânge care ar putea provoca un atac cerebral sau un infarct. Cu toate acestea, este redusă şi abilitatea sângelui de a se închega, lucru care poate provoca dezechilibre în corp.

În studiul său doctorul John G. F. Cleland, un cardiolog de la University of Hull din Regatul Unit al Marii Britanii, a remarcat că:

- Activitatea antitrombocitară a aspirinei nu este atât de sigură şi eficientă pe cât se crede în general.

- Toate testele clinice mari pe termen lung, implicând persoane tratate cu aspirină, după ce au avut un infarct nu au arătat nici un beneficiu în ce priveşte rata mortalităţii. Cu alte cuvinte, cei ce iau aspirină nu trăiesc mai mult decât cei care nu iau.

- Aspirina mai degrabă pare să schimbe modul în care se prezintă evenimentele vasculare decât să le prevină. Numărul de evenimente non-fatale ar putea fi redus, dar este o SPORIRE a deceselor subite. S-ar putea ca aspirina să ascundă un eveniment cardiac pe cale de producere.

Din păcate tot multe studii făcute în efectele consumului mare de aspirină dezvăluie tristul eşec al aspirinei.

În 2005, la Harvard s-a condus un studiu pentru a investiga dacă aspirina în doze mici oferea beneficii cardiovasculare femeilor sau nu. Oamenii de ştiinţă de la această universitate au urmărit aproape 40. 000 de femei sănătoase pentru o perioadă de 10 ani. Din nou rezultatele nu au arătat vreun beneficiu pentru inimă în cazul terapiei cu aspirină. Cercetătorii au concluzionat că aspirina nu micşorează riscul de infarct sau moarte datorată cauzelor cardiovasculare la femei.

În 2009 un studiu din British Medical Journal nu a găsit nici o dovadă clară că aspirina este eficientă în prevenirea evenimentelor cardiovasculare la diabetici. Rezultatele au fost diferite la bărbaţi şi la femei, dar în general cercetătorii nu au descoperit nici un beneficiu clar şi au solicitat mai multe studii despre toxicitatea aspirinei.

În 2010, o meta-analiză efectuată în Marea Britanie a examinat şase teste clinice asupra a 7.374 pacienţi diabetici, comparând riscul cardiac relativ la cei ce luau aspirină şi la cei ce nu luau. Ei au concluzionat, ca şi ceilalţi cercetători, că aspirina nu reduce riscul de infarct la diabetici.

Este destul de clar că aspirina nu este ceea ce pare când vine vorba de a preveni infarctul. Dar dăunează cumva? Ei bine, după cum se pare, răspunsul este da.

Pericolele consumului mare de aspirină au fost asociate cu următoarele probleme de sănătate:

Sângerări, în special ale tractului gastrointestinal

- Ulcere duodenale, vătămări gastrointestinale şi boli diverticulare

- Risc sporit de cancer la sân la femei

- Risc sporit de blocaj renal

- Reacţii alergice

- Creşterea timpului de sângerare

Apariţia angioedemului

- Inhibă acţiunea antimicrobiană a leucocitelor

- Cataractă, pierderea auzului şi acufenă (ţiuit în urechi)

Sfaturi practice pentru a evita pericolele date de consumului mare de aspirină

1. Evitaţi auto-medicaţia. Atunci când vă hotărâţi să faceţi un tratament cu aspirină sau cu medicamente care ar putea conţine această substanţă, consultaţi mai întâi medicul pentru a evita astfel intoxicarea cu acest produs, care în cantităţi mari pare să fie periculos.

2. Folosiţi sursele naturale de aspirină, cum ar fi scoarţa de salcie plesnitoare (Salix fragilis) sau salcie roşie (Salix purpurea), mugurii de plop alb (Populus alba) sau plop tremurător (Populus tremula). Toate sunt plante extrem de abundente în flora noastră. Cel mai eficient este extractul combinat din aceste plante, obţinut prin macerare şi pus la decocţie.

În concluzie, potrivit unor specialişti, pericolele date de consumul mare de aspirină sunt cu mult mai mari decât efectele benefice pe care le-ar avea în organism. Recomandarea medicilor este singura cale de a începe sau nu un tratament de lungă durată cu acest medicament.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.