Ce este şi cum funcţionează miliţia maritimă a Chinei, armada obscură a cărei existenţă Beijingul o recunoaşte rareori

La prima vedere, armada obscură a Chinei comuniste este practic o flotă de simple ambarcaţiuni de pescuit, dar care sunt capabile să se adune în număr mare pentru a ajuta Beijingul să îşi revendice pretenţiile teritoriale în Marea Chinei de Sud.

Potrivit The Guardian, începând de la mijlocul lunii mai, bărcile de pescuit chinezeşti au început să se îmbulzească în Scarborough Shoal, în Marea Chinei de Sud, unele dintre ele plutind deja de ceva vreme în derivă în jurul recifului pitoresc din zona economică exclusivă a Filipinelor.

Doar că, surpriză, bărcile respective nu erau nicidecum nave de pescuit obişnuite şi nu se aflau acolo pentru a pescui. Rolul lor era să contracareze o flotilă de ajutor filipineză care urmărea să livreze provizii pescarilor din apropierea bancului de nisip disputat. În cele din urmă, flotila de ajutor s-a văzut nevoită să se întoarcă din drum înainte de a ajunge la bancul de nisip.

Beijingul recunoaşte rareori existenţa acestei armate obscure a sa staţionată în marea Chinei de Sud şi a cărei activitate reală este cea de miliţie maritimă care menţine şi chiar cucereşte teritoriile disputate cu vecinii din regiune, teritorii pe care susţine că le deţine.

Miliţia are o istorie îndelungată în zonă. Rolul său cheie în capturarea Scarborough Shoal în 2012 a declanşat una dintre cele mai mediatizate dispute teritoriale din Marea Chinei de Sud.

Bancul de nisip este doar unul dintre numeroasele situri care au fost marcate de ciocniri periculoase între China şi alte naţiuni concurente. Tensiunile au escaladat şi au făcut din Marea Chinei de Sud un potenţial punct fierbinte într-una dintre cele mai importante căi navigabile din punct de vedere strategic şi economic din lume.

Ce este miliţia maritimă?

Miliţia maritimă există de zeci de ani, dar a devenit mai profesionistă, mai bine echipată şi mai militarizată sub conducerea preşedintelui Xi Jinping, care a revizuit forţele armate ale Chinei de la preluarea puterii în 2012.

Alcătuită din două forţe principale, miliţia maritimă are o flotă profesionistă, formată din cel puţin 100 de ambarcaţiuni construite special dar care au aspectul unor vase de pescuit, şi o flotă cunoscută sub numele de Spratly Backbone Fishing Vessels (SBFV), compusă dintr-un număr mai mare de bărci de pescuit reale care operează din porturile din Hainan şi Guangdong şi care au fost încorporate în misiunile Chinei.

Flota profesionistă este formată din bărci mai puternice, cu echipamente mai bune, adesea de nivel militar. Acestea sunt de obicei vizibile pe platformele de urmărire prin satelit care mişună în jurul locaţiilor disputate.

SBFV sunt mai greu de reperat şi, de obicei, au transmiţătoare de satelit de calitate inferioară sau nu au deloc. Unele au avut parte de modernizări structurale şi tehnologice.

Se crede că echipajele ambelor flote sunt formate din pescari şi marinari civili, precum şi din foşti militari recrutaţi prin intermediul unui program de formare al guvernului chinez. Navele tind să aibă un echipaj mai mic, de aproximativ cinci-şase persoane, în cazul în care sunt implicate în activităţi de miliţie, spre deosebire de pescuitul cu traulere veritabil, potrivit expertului în Marea Chinei de Sud Greg Poling, director al Asia Maritime Transparency Iniţiative (AMTI).

Cum este finanţată?

Miliţia maritimă este finanţată în principal prin diverse subvenţii guvernamentale, iar o parte din personal primeşte salarii cu normă întreagă de la companii de stat, potrivit AMTI. Echipajele SBFV primesc, de asemenea, subvenţii guvernamentale lucrative pentru combustibil pentru misiunile miliţiei, un venit care îi descurajează să pescuiască.

"Aceste [echipaje] ar putea pescui dacă ar vrea şi, ocazional, o fac, dar în cea mai mare parte stau liniştite şi apoi plutesc laolaltă [în locaţiile disputate]. Este cel mai economic să stai acolo şi să nu foloseşti combustibilul", spune Ray Powell, directorul SeaLight, un proiect maritim transparent de la Universitatea Stanford.

Un raport de investigaţie din 2021 al AMTI a declarat că "nu mai există nicio îndoială cu privire la faptul că miliţia este organizată, finanţată şi condusă de guvernul Chinei". Acesta a afirmat că Beijingul este responsabil din punct de vedere legal pentru acţiunile miliţiei, care "încalcă mai multe principii ale dreptului internaţional". Guvernul chinez recunoaşte rareori activităţile miliţiei sau faptul că acestea sunt altceva decât nişte nave de pescuit care operează în ceea ce ei spun că sunt apele tradiţionale chineze.

Beijingul îşi apără operaţiunile sale în locuri precum Scarborough Shoal ca fiind acte de "protecţie a drepturilor", dar rareori recunoaşte că miliţia face parte din acestea. Recunoaşte existenţa miliţiei, dar este "secretos" în ceea ce priveşte bărcile care fac parte din ea, spune Powell.

Contractele de angajare şi articolele din presa de stat dezvăluie instrucţiuni explicite din partea oficialilor cu privire la "responsabilităţile politice" ale acestora de a opera în anumite zone şi de a sprijini armata atunci când este necesar. Oraşele care dezvoltă flote profesioniste de miliţie au primit laude guvernamentale şi chiar vizite din partea lui Xi pentru eforturile lor.

Cum funcţionează?

Miliţia operează în întreaga regiune, inclusiv în Marea Galbenă şi în zonele economice exclusive ale Indoneziei, Vietnamului şi Malaeziei, dar în acest moment observatorii se concentrează asupra activităţii din Marea Chinei de Sud, unde se intensifică relaţiile dintre cele două părţi, în special cu Filipine.

Flotele efectuează călătorii intruzive prin zonele economice exclusive străine, blochează recifuri şi insule disputate şi, în repetate rânduri, au lovit sau au folosit tunuri de apă asupra altor nave în manevre periculoase, inclusiv împotriva marinei americane. Ambarcaţiunile de miliţie se adună adesea în plute pentru a crea un risc de coliziune şi a împiedica accesul sau campează pe un recif timp de luni de zile, consolidând prezenţa fizică a Chinei într-o regiune în care această prezenţă este esenţială pentru a controla un loc.

Declaraţiile oficialilor chinezi sugerează că flota profesionistă este chemată în primul rând pentru operaţiuni mai agresive.

"Flota profesionistă este o ameninţare directă, dar mai mică. Flota [SBFV] este mai mare, dar este o pacoste. Pur şi simplu aruncă ancora. Guvernele trebuie să le trateze în moduri diferite. Una este o ameninţare militară, iar cealaltă ca o pacoste, care este o problemă de aplicare a legii", spune Poling.

Ce au spus alte ţări despre asta?

Guvernele şi organismele mondiale au condamnat în repetate rânduri comportamentul Chinei în Marea Chinei de Sud, inclusiv operaţiunile care implică miliţia maritimă.

SUA, care este un aliat al Filipinelor în cadrul tratatului, a acuzat în mod repetat miliţia că încalcă dreptul internaţional "pentru a-şi impune pretenţiile maritime expansive şi ilegale".

Filipine, care este ţinta celor mai recente activităţi ale miliţiei, afirmă că "nu va fi descurajată să desfăşoare activităţi legitime şi legale în zonele noastre maritime".

Poling spune că Filipine ripostează mai mult decât o făcea înainte.

"Din partea filipineză nu văd nicio altă opţiune", a spus el.

Potrivit lui Poling, Filipine nu a răspuns cu adevărat la rezistenţa regională şi, în schimb, a "împins şi alţi vecini să formeze coaliţii anti-China".

"China era dispusă să facă lucruri nebuneşti şi toată lumea a dat înapoi [în trecut]. Dar azi nu se mai întâmplă şi, ca bătăuşul şcolii, China nu ştie ce să facă acum".