Ce este cu adevărat rău în cazul Arşinel

Arşinel a suferit recent un transplant de rinichi iar acum se simte rău şi urmează să fie internat din nou. Va fi consultat de medici din Austria, Ungaria etc., existând suspiciunea că transplantul suferit de actor nu a mers chiar ok. Se insinuează că vinovat de asta e "poporul", căruia Arşinel i-a adus zâmbetul pe buze vreme de atâţia ani.

Arşinel este un mare actor şi avem toată compasiunea faţă de suferinţa sa. Totuşi cele trei zile de aşteptare pentru un organ sună ciudat, ciudat ca în China, unde se ştie că Partidul taie dizidenţii ca pe porci, pentru a le extrage organele.

Cum asta nu cred că se întâmplă la noi, apar întrebări, care n-ar trebui să apară într-o ţară europeană.

Ştirea despre cât de rău se simte Arşinel e repetată obsesiv la TV, 6-7-9-10 ori pe zi, de fiecare dată reamintindu-ni-se că "Arşinel se simte rău din cauza faptului că a fost supus la un stres excesiv".

Prof. Dr. Lucan, cel care l-a operat pe actor, a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că stresul afectează în mod direct evoluţia transplantului, numeroase lucrări de specialitate arătând că „stresul scade imunitatea, iar scăderea imunităţii duce la creşterea toxicităţii medicaţiei imunosupresive”:

"O să-i facem consulturi interdisciplinare foarte extinse, inclusiv cu medici din Austria şi Italia. Trebuie să găsim o cale ca el să nu mai rezoneze la mizeria asta umană. Trebuie să găsim motivaţia evoluţiei lui actuale, pentru că nu ţine de transplant. Transplantul merge foarte bine, a fost controlat, intră bine sângele, iese bine, iese bine urina. Este vorba despre o afectare generală. Mă şi mir, e om bătrân, nu s-a mai întâlnit cu lăturile societăţii? Probabil că vârsta sensibilizează oamenii. Cert este că stresul afectează în mod direct evoluţia transplantului. Sunt multiple lucrări citate, care arată că stresul scade imunitatea, iar scăderea imunităţii duce la creşterea toxicităţii medicaţiei imunosupresive şi se pot produce diverse leziuni concomitente, unele grave. O să încercăm să îl readucem pe linia de plutire”, a spus prof. dr. Lucan.

Că stresul scade imunitatea, o fi adevărat. Dar exact asta fac şi medicii când administrează oricărui pacient, după transplant, imunosupresoare. Căci parcă ştiam că altfel apare rejecţia. Rolul respectivelor medicamente este să scadă puterea sistemului imunitar de a se apăra, astfel încât corpul să nu se lupte cu organul transplantat care este totuşi, corp străin.

Aşa că motivul invocat de medici sună fals de astă dată. Şi pentru că tot e subţire, este acoperit de un strat de vină colectivă. Ei ne spun că de răul actorului se fac vinovate exclusiv "lăturile societăţii" care vor să ştie dacă şi de ce actorul a primit rinichiul în regim preferenţial.

"Lăturile societăţii" sunt:

Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie "Claudia Safta" care a anunţat că va depune o plângere penală faţă de Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) Cluj, solicitând Justiţiei să lămurească dacă lui Arşinel i-a fost transplantat un rinichi după doar trei zile de aşteptare pe listele de aşteptare pentru transplanturi pe criterii strict medicale sau fiindcă este un actor iubit de români.

Ok, am văzut lăturile. Unde sunt listele?

La acuzaţiile aduse de "Claudia Safta", Medicul Lucan a declarat că, dintre toţi pacienţii (aflaţi pe liste?) Arşinel a fost "cel mai compatibil" cu rinichiul primit. Întrebarea care se pune este "dacă erau şi alţii compatibili şi dacă erau liste, şi de ce nu erau publice".

Mai sunt şi alte criterii însă, vârsta, starea sănătăţii etc. Acelaşi prof. dr. Lucan a afirmat că intervenţia chirurgicală suferită de Arşinel nu a fost una uşoară, deoarece actorul are 71 de ani şi peste 150 de kilograme.

"(...) a fost pe lista de aşteptare, am făcut această operaţie pentru că domnul Arşinel reprezintă o valoare foarte importantă, iar vârsta biologică a permis transplantul", a specificat şeful ICUTR.

Cu alte cuvinte şeful ICUTR este în măsură să spună care om e mai valoros. Remarcabil!

Justiţia va trebui să clarifice, se pare, ce grad de compatibilitate cu donatorul avea Arşinel versus ceilalţi bolnavi aflaţi pe lista de aşteptare pentru transplant în acelaşi timp cu el, ce vârstă avea aceştia, starea sănătăţii etc., astfel încât să se stabilească dacă rinichiul care a ajuns la Arşinel i se cuvenea lui, sau altcuiva.

Al doilea vinovat e presa, evident, care a preluat ştirea şi a mediatizat-o, ceea ce, în genere jurnaliştii din tv, presă şi mediul online cam fac iar al treilea vinovat, publicul telespectator/cititor, pentru că a urmărit, citit, comentat ştirea etc. ceea ce i-a făcut pe jurnalişti s-o difuzeze din nou, şi din nou şi din nou.

"Lăturile societăţii" suntem finalmente, noi, cei ce dorim să ştim în virtutea cărui principiu a primit Arşinel acel rinichi. Şi, în cazul în care se constată că rinichiul a fost acordat preferenţial, să ştie de ce medicii şi-au arogat dreptul de-a se juca de-a Dumnezeu. În virtutea cărui principiu numele şi celebritatea fac un om mai om decât alt om.

Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant Dan Luscalov, citat de citynews, explica în 2012, că un pacient din România poate aştepta de la câteva zile la 6-7 ani pentru a primi un organ sănătos. În 2012, 3000 mii de pacienţi din toată ţara se aflau pe listele de aşteptare pentru un transplant de rinichi. Dintre care aproape 1.500 de persoane la Cluj, unde a fost operat Arsinel.