Ce ar trebui să facă România acum că Trump revine la putere în SUA? Explicaţiile lui Orban
Ce ar trebui să facă România acum că Donald Trump revine la putere în SUA? Prezidenţiabilul Ludovic Orban a venit cu o serie de precizări în acest sens, în cadrul emisiunii realizată de Denise Rifai - "În opoziţie".
Ludovic Orban: În relaţia cu Statele Unite, primul şi cel mai important interes pe care îl avem, vă repet, este adâncirea parteneriatului strategic. Ce înseamnă această adâncire? Adâncire înseamnă intensificarea relaţiilor, în special pe dimensiune economică. Mai multe investiţii făcute. Cu cât Statele Unite, investitorii americani fac mai multe investiţii în România, cu atât România este mai sigură, pentru că, normal, americanii o să-şi protejeze investiţiile. Pentru asta trebuie să identificăm domenii de interes, să stabilim politici.
Jurnalistă: Care ar fi domeniile de interes şi cum le identificăm? Nu este aşa un discurs în neant, să mergem concret, vă rog.
Ludovic Orban: Eu am identificat concret un domeniu, i-am trimis acasă pe chinezi, am stabilit bazele cooperării în domeniul nuclear cu Statele Unite ale Americii, în domeniul energiei nucleare. V-am dat un exemplu, e un domeniu în care, practic, americanii, dacă noi suntem deschişi unei cooperări reale, putem să avem o implicare fermă din partea Statelor Unite. Noi am asigurat, la momentul respectiv, prin negocieri, inclusiv, implicarea în finanţare a Exim Bank SUA, care era dispusă să finanţeze parţial investiţiile de la reactorul 3 şi 4 de la Cernavodă.
Sunt o mulţime de alte domenii. De exemplu, pe contractele pe care le avem, se pot dezvolta foarte bine platforme de cercetare, de inovare, de dezvoltare ale marilor companii americane cu care avem contracte. Sau putem să preluăm producerea anumitor componente din aceste arme pe care le achiziţionăm, nu numai pentru contractele, pentru ceea ce cumpărăm noi, ci şi pentru ceea ce se vinde în altă parte a lumii, în fabricile din România. Mai ales că am avut modele. Polonia, de exemplu, este un model de relaţii care au avut beneficii economice pentru Polonia atunci când au fost programe de înzestrare. Există, de asemenea, o serie de alte domenii de vârf unde americanii pot fi convinşi să se implice şi să investească în România.
De asemenea, o pătrundere mai serioasă a anumitor produse româneşti pe piaţa americană, care este o piaţă uriaşă.
Politica externă, atât pe dimensiunea economică, trebuie să fie coordonată, condusă de preşedinte şi să implice toţi actorii care pot fi implicaţi de la actorii instituţionali ai statului, cum sunt Ministerul Economiei.
Jurnalistă: Preşedintele Klaus Iohannis a făcut tot ceea ce a putut în relaţia cu administraţiile americane până acum?
Ludovic Orban: Preşedintele Klaus Iohannis de trei ani jumate a abdicat, nu-şi mai exercită atribuţiile de preşedinte şi, în loc să fie preocupat de obiectivele noastre majore de politică externă în materie de relaţii cu Statele Unite, cu consolidarea poziţiei noastre la nivelul Uniunii Europene, dobândirea de avantaje în diferite alte relaţii, a făcut excursii cu scop turistic în destinaţii exotice.
Jurnalistă: Şi până atunci nu le făcea?
Ludovic Orban: În primul mandat al lui Donald Trump a fost o întâlnire bilaterală pe care a avut-o cu preşedintele Iohannis.
Jurnalistă: Vă întreb, pentru că e o coincidenţă că supărarea pe care dumneavoastră o purtaţi preşedintelui Iohannis a venit odată cu eliminarea dumneavoastră din funcţiile publice şi politice şi de aceea vă întreb dacă până atunci aţi fost mulţumit până la eliminarea dumneavoastră şi dacă ulterior v-aţi schimbat opinia, politic vorbind.
Ludovic Orban: Nu se poate compara primul mandat al lui Klaus Iohannis cu al doilea mandat. (...) Preşedintele Iohannis, de exemplu, nu a ridicat niciodată, nu a pus pe agenda Consiliului European, care reprezintă statul român, problema boicotului contrar tratatelor Uniunii Europene şi contrar normalităţii unităţii la nivel european, boicotului Austriei în materie de integrare a României în spaţiul Schengen. O integrare la care avem dreptul şi care este... boicotul pe care îl face Austria este un boicot care nu are niciun fel de fundament. Noi îndeplinim din 2011 condiţiile tehnice de a fi primiţi în Schengen şi suntem în anul 2024 şi încă nu am reuşit să ne dobândim statutul pe care îl merităm.