CCR a decis că Executivul va propune candidaţii României pentru funcţia de judecător la CEDO

Magistraţii de la Curtea Constituţională a României (CCR) au decis, joi, că Executivul va fi instituţia care va propune din partea României candidaţii pentru funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), relevă B1 TV.

Prin urmare, judecătorii CCR au respins sesizarea formulată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) referitoare la un eventual conflict de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi Guvern.

CSM a susţinut că în Constituţie se arată că această instituţie trebuie să numească judecătorii, dar, conform premierului Victor Ponta, articolul din Legea Fundamentală se referă numai la judecătorii instanţelor din România.

Ponta: Nu este niciun conflict între instituţii în privinţa desemnării judecătorilor români la CEDO

Primul-ministru, Victor Ponta, a declarat, joi, înaintea şedinţei CCR la care a participat, că „nu este niciun conflict între instituţii în privinţa desemnării judecătorilor români la CEDO”.

"Nu este niciun conflict între instituţii în privinţa desemnării judecătorilor români la CEDO. Peste tot selecţia se face de către o comisie guvernamentală. Este o problemă de urgenţă, la începutul lui iulie trebuie să avem finalizată procedura, cele trei numiri", a afirmat Victor Ponta.

Şeful Guvernului a mai precizat că odată ce va ocupa postul de judecător la CEDO, magistratul nu va mai fi român, ci european, atribuţia acestuia fiind judecarea în mod imparţial a cazurilor din toate statele.

"Judecătorul de la CEDO, chiar dacă este român, este imparţial, judecă procesele din Serbia, Germania, Franţa. El este desemnat din România. Nu e o chestiune directă pentru români. Eu n-am nicio legătură, nu o să particip la lucrările ei. Trebuie să facem minimum trei propuneri, mai departe se alege unul dintre ei. Mai departe el nu mai este judecător român, este judecător european", a adăugat Ponta.

Totodată, primul-ministru a mai menţionat că Guvernul se va conforma deciziei Curţii Constituţionale şi că ordonanţa de urgenţă prin care a fost stabilită constituirea unei comisii pentru desemnarea judecătorului la CEDO va fi modificată în Parlament dacă CCR va lua o hotărâre în această privinţă.

În ce a constat conflictul dintre Guvern şi CSM legat de selectarea judecătorilor la CEDO

Pe 16 aprilie premierul Victor Ponta a anunţat că a hotărât să-i ceară Avocatului Poporului să sesizeze CCR cu privire la cine are atribuţia să numească judecătorul care să reprezinte ţara la CEDO, comisia guvernamentală sau CSM. La doar o zi distanţă preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, a solicitat magistraţilor CCR să soluţioneze conflictul juridic.

Preşedintele CSM a atras atenţia că s-au încălcat dispoziţiile articolului 115, alineatul 6, din Constituţie, conform căruia ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Mandatul judecătorului român la Strasbourg, Corneliu Bîrsan va expira pe data de 16 decembrie 2013.

Executivul a adoptat, la finele lunii martie, o ordonanţă care reglementează, prin modificarea unei alte ordonanţe, procedura de selectare a judecătorului care va lucra din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), candidaţii urmând să fie stabiliţi până spre sfârşitul lunii iulie.

Vechea procedură de desemnare a candidaţilor României pentru funcţia de judecător la CEDO prevedea că propunerile sunt făcute de membrii CSM. Ulterior, aceştia erau audiaţi de CSM, care era convocat de către ministrul Justiţiei.

În noua ordonanţă emisă de Executiv este stabilită înfiinţarea unei comisii interinstituţionale care să gestioneze procesul de selecţie şi stabilirea componenţei acesteia.

Comisia ar urma sa fie formată din ministrul Justiţiei, ministrul de Externe, agentul guvernamental pentru CEDO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), directorul Direcţiei Afaceri Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, un membru al CSM, un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Avocatul Poporului şi un cadru didactic universitar de competenţă recunoscută.

Guvernul susţine că prin adoptarea acestui act normativ va fi asigurată implicarea în procedura de selecţie a tuturor instituţiilor cu atribuţii în problematica protecţiei drepturilor omului, accesul cât mai larg al juriştilor cu înaltă reputaţie profesională la funcţia de judecător al CEDO, o selecţie transparentă şi o evaluare riguroasă şi echidistantă a candidaturilor, cât şi un calendar predictibil de desfăşurare a procedurii.

Executivul mai susţine că legislaţia românească în vigoare nu prevede condiţiile în care persoanele ce întrunesc cerinţele impuse de Convenţie pot accede la o astfel de poziţie, etapele procedurale care trebuie urmate, măsurile pentru a asigura transparenţa, obiectivitatea, rigoarea şi profesionalismul selecţiei, precum şi calendarul procesului de selecţie.

Reprezentanţii Guvernului justifică urgentarea acestui act normativ prin faptul că mandatul judecătorului CEDO, Corneliu Bîrsan, expiră în luna decembrie a acestui an, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până pe 26 iulie 2013.

Conform Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiecare ţară poate propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trei candidaţi în vederea alegerii unui judecător al respectivului stat la CEDO.