Cauzele eşecului PNRR şi cum mai poate fi salvat "Planul de ţară al României" - Dragoş Pîslaru pune cărţile pe masă

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru, a explicat, duminică, la B1 TV, că deşi PNRR a fost prezentat ca un plan de ţară, în realitate acesta a fost construit pe un model greşit, cu investiţii supracontractate şi proiecte întârziate, ceea ce a dus la necesitatea reluării negocierilor cu Comisia Europeană pentru a evita pierderea fondurilor nerambursabile.

„E un program în jurul căruia sunt foarte multe legende. Considerat planul de ţară al României din ultimii ani, a avut în spate, din păcate, un model destul de păcătos de a umfla investiţiile şi a supracontracta, astfel încât acum pe foarte multe zone sunt încă portofolii întregi de investiţii care multe dintre ele încă nici n-au început. Această diluare, fracţionare şi supracontractare a PNRR a creat foarte multe întrebări.

Odată cu venirea acestui Guvern, ce am încercat noi a fost să reluăm discuţiile cu Comisia Europeană. Negocierile erau din august anul trecut blocate complet, pentru că România nu voia să recunoască nişte lucruri evidente: că n-a respectat nişte proceduri de achiziţie publică – şi vizează direct domeniile de infrastructură, că are întârzieri majore pe anumite proiecte şi că nu există o cale să le mai termine până pe 31 august 2026, pentru că din 2021 până în 2025 nu s-au mişcat lucrurile cum trebuie”, a declarat Dragoş Pîslaru.

Totodată, minstrul a precizat că relaţia cu Comisia Europeană era „să revizuim astfel încât să ne asigurăm că niciun ban din grant, deci din partea nerambursabilă, nu e pierdut şi să fim cu adevărat realişti ce mai putem pune pe partea de împrumut, într-un context de deficit bugetar uriaş. Deci orice pică pe componenta de împrumut contribuie la deficit”.

„Primul pas a fost să reaşezăm PNRR, să ştim pe ce sume mai putem să mai contăm. Al doilea pas a fost – şi asta a fost celebra Ordonanţă 41 care a creat valuri – să scăpăm de supracontactare, deci să limpezim ce proiecte rămân în anvelopele negociate. (…) De ce? Ca să putem în acest an de zile să vedem exact pe ce ducem banii!”, a mai explicat ministrul.

Ministrul a negat informaţiile din spaţiul public potrivit cărora se negociază la nivel european o prelungire a PNRR:

„Acest program se termină în 2026!”

Printre proiectele mari de infrastructură invocate de Pîslaru se numără A7. Mai multe segmente din autostradă vor fi finanţate din partea de grant, iar un segment din partea de împrumut.

De asemenea, alte proiecte care nu mai sunt în PNRR, căci nu mai puteau fi gata până în august 2026, data limită, sunt mutate pe alte proiecte cu fonduri europene.

„Ceea ce voi face la MIPE – şi am vorbit cu Ilie Bolojan – voi publica într-un tablou de bord, transparent, toate proiectele de pe PNRR, inclusiv cele pe transport, aşa încât lumea să urmărească toate obiectivele pe care le avem până pe 31 august 2026”, a mai precizat ministrul Dragoş Pîslaru.