Catherine Ashton la Kiev, în încercarea de a scoate Ucraina din criză

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acuzat opoziţia de 'incitare la ură', motivată de 'lupta pentru putere', fără a preciza pe cine exact vizează declaraţiile sale, notează marţi publicaţia franceză Le Nouvel Observateur, zi în care şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton este aşteptată în Ucraina, pentru o nouă tentativă de a pune capă crizei, inclusiv printr-un eventual ajutor financiar.

SUA au confirmat luni că au discutat cu Uniunea Europeană (UE) despre acest ajutor, al cărui nivel nu a fost încă precizat, şi că şeful statului ucrainean nu a comentat acest subiect, punând în schimb în gardă împotriva 'extremismului' opoziţiei.

Acest ipotetic sprijin american şi european pentru Kiev ar avea loc 'după formarea unui guvern tehnic şi atunci când ţara îşi va relua calea relansării economice cu ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI)', a explicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Jennifer Psaki.

De asemenea, este necesar ca Ucraina să se angajeze pe calea reformelor şi ca violenţele să înceteze, a anunţat luni serviciul de presă al lui Catherine Ashton, fără a intra în detalii. Acest 'plan ucrainean' ar urma să vizeze diferite sectoare ale economiei, 'pentru a îmbunătăţi lucrurile', a declarat totuşi şefa diplomaţiei europene într-un interviu acordat cotidianului The Wall Street Journal (WSJ), adăugând că 'cifrele nu vor fi modeste'.

Pentru moment, autorităţile ucrainene au ales să nu reacţioneze. 'Nu pot să comentez aceste declaraţii, pentru că nu doresc să le confirm. Nimeni nu mi-a vorbit despre aceasta', a declarat ministrul ucrainean al afacerilor externe, Leonid Kojara, întrebat despre acest subiect în timpul unei conferinţe de presă.

La rândul său, preşedintele Viktor Ianukovici, care şi-a reluat luni activitatea, după o tăcere totală de patru zile, justificată printr-un concediu medical, a preferat să critice 'extremismul' manifestanţilor. El a acuzat opoziţia de 'incitare la ură', motivată de 'lupta pentru putere', fără a preciza pe cine vizează exact declaraţiile sale.

Potrivit Le Nouvel Observateur, aceste declaraţii par să fi fost ecoul unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care, înainte cu câteva ore, a îndemnat opoziţia ucraineană să renunţe la 'ameninţări', pentru a-i permite Ucrainei să 'iasă din profunda criză' în care se găseşte, 'rămânând în acelaşi timp într-un cadru constituţional'.

În scurtul fragment al intervenţiei sale transmis la televiziune, Ianukovici nu a evocat nici propunerea de ajutor făcută de Occident, nici cererile privind reforma constituţională şi amnistia, formulate de opoziţie.

După ce Viktor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de asociere cu UE, în noiembrie, Ucraina, aflată aproape în imposibilitate de plăţi, a fost cuprinsă de un val de contestări fără precedent.

În interviul său pentru WSJ, şefa diplomaţiei europene nu a oferit niciun detaliu cu privire la volumul fondurilor eventual disponibile pentru Ucraina. Potrivit unui diplomat european, care a făcut declaraţii pe marginea subiectului sub protecţia anonimatului, 'este vorba de a recenza tot ce europenii, alături de americani, pot pune pe masă, scoţând fonduri din adâncurile sertarelor'. Însă, după cum şi-a exprimat temerea diplomatul european, 'va fi dificil să se egaleze oferta rusă'. După ce Kievul a abandonat, chiar înainte de semnare, Acordul de asociere UE-Ucraina, Moscova i-a oferit Kievului 15 miliarde de dolari credite şi o reducere de 30% a preţului la gaz.

În timpul negocierilor pe marginea Acordului de asociere, UE i-a propus Ucrainei 610 milioane de euro sprijin financiar, însă aceste ajutoare, care erau subordonate draconicului program de reforme al FMI, au fost considerate derizorii de către preşedintele Ianukovici.

Luni, primele informaţii despre un eventual ajutor occidental au fost urmate la scurtă vreme de un anunţ privind un nivel crescut al datoriei la gaz a Ucrainei, care ar totaliza, la sfârşitul lui ianuarie, 3,35 miliarde de euro - o metodă de a aminti, probabil, în ce măsură Ucraina este dependentă financiar de Rusia.

Programul lui Viktor Ianukovici pentru următoarele zile nu a fost încă precizat, însă şeful diplomaţiei ucrainene a anunţat că preşedintele Ucrainei se va duce la Jocurile Olimpice de la Soci, fără însă a preciza data. Jocurile Olimpice vor fi inaugurate la 7 februarie, aminteşte Le Nouvel Observateur.

La Kiev, preşedintele trebuie să lucreze la punerea în funcţiune a unui nou guvern - chestiune esenţială, în condiţiile în care atât Moscova, cât şi Bruxellesul îşi condiţionează ajutorul de compoziţia şi împuternicirile acestui cabinet de miniştri. Opoziţia ucraineană doreşte să obţină un control real asupra posturilor-cheie din noul guvern.

Între timp, parlamentul ucrainean îşi reia marţi lucrările. Opoziţia ar urma să profite, pentru a propune o nouă lege a amnistiei pentru manifestanţii arestaţi, lege destinată să o înlocuiască pe cea care condiţiona punerea sa în aplicare de evacuarea de către manifestanţi a clădirilor publice ocupate. Reprezentanţii opoziţiei speră de asemenea să promoveze reforma constituţională, pentru a reveni la Legea fundamentală din 2004, elaborată în urma Revoluţiei Portocalii prooccidentale şi care acordă mai puţine puteri şefului statului.

După cum precizează Le Nouvel Observateur în finalul articolului, la Paris liderul francez Francois Hollande a făcut din nou apel la 'dialog' şi la o 'soluţie politică' în Ucraina, calificând situaţia ca fiind 'gravă' şi solicitând 'o mai mare vigilenţă'.