Caritas dezvăluie costul uman al programelor de austeritate din UE

Dovezile adunate de Caritas Europa, o reţea de ONG-uri care lucrează cu persoanele cele mai defavorizate, relevă că impactul programelor de austeritate din Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania şi România i-a afectat în mod 'disproporţionat' pe cei săraci, notează EUobserver.

'La cinci ani de la începutul crizei, în 2008, se constată o uşoară creştere economică, dacă nu deloc, există creşteri masive ale numărului de şomeri, iar milioane de oameni trăiesc în sărăcie', se indică în raportul Caritas, publicat joi.

În Grecia, în pofida scenariului actual potrivit căruia ţara a schimbat direcţia şi a obţinut un excedent bugetar primar, Caritas semnalează 'impactul enorm asupra societăţii greceşti, în 2013, al majorării impozitelor, al reducerii ajutoarelor sociale, inclusiv a pensiilor, al costurilor mai mari ale bunurilor din cauza creşterii impozitelor indirecte şi al creşterii şomajului'.

Relatările vorbesc despre 'case care nu şi-au putut permite încălzirea pe timpul iernii şi unele fără electricitate', despre 'o lipsă fără precedent a accesului la servicii sociale, inclusiv la servicii de sănătate' şi despre 'problemele psihologice serioase' ale populaţiei, în condiţiile în care în Grecia s-a înregistrat o rată mare de sinucideri. De asemenea, numărul persoanelor fără adăpost se estimează că a crescut cu 25% din 2009.

Cipru, cea mai recentă ţară de pe lista statelor cel care au apelat la un plan de salvare UE-FMI, completat cu cerinţe de austeritate, simte la rândul său povara acestor măsuri.

'Impactul crizei şi mai recentele măsuri de austeritate au fost resimţite de către personalul Caritas care furnizează servicii pe teren. Începând cu martie 2013, cutii cu produse alimentare şi obiecte de uz casnic au fost distribuite la multe familii. În 2013, secţia pentru imigranţi a Caritas s-a ocupat zilnic de multe cazuri - imigranţii şi solicitanţii de azil fiind cei mai afectaţi', se arată în raport.

În Spania, rata record a şomajului (5,7 milioane de persoane în 2012, cea mai ridicată din UE) s-a tradus printr-o creştere a numărului de spanioli care solicită ajutorul Caritas. Anterior, imigranţii şi refugiaţii erau cei care apelau în general la organizaţia de caritate.

Sănătatea este o problemă în Spania şi, de asemenea, în Irlanda, unde reducerile din sectorul public i-au supus pe cei mai vulnerabili riscurilor.

În Portugalia, reducerile din sectorul public au evitat sistemul de sănătate, însă au avut un impact negativ asupra educaţiei.

'Reducerile masive din bugetul educaţiei din ultimii ani pot fi o tendinţă extrem de dăunătoare atât pentru oameni, cât şi pentru dezvoltarea economiei, având în vedere că Portugalia stă deja prost la indicatori importanţi, cum ar fi abandonul şcolar timpuriu', se indică în raportul amintit.

Solicitările pentru Caritas Portugalia au crescut în ultimii ani, în condiţiile în care s-a constat aproape o dublare a numărului de familii pe care organizaţia le ajuta în perioada 2011-2012.

În Italia, o ţară care a introdus reforme şi reduceri bugetare pentru a evita solicitarea unui plan de salvare, s-a înregistrat o creştere de 25% a solicitărilor pentru organizaţie între 2011-2012.

Raportul constată că mulţi italieni săraci se bazează pe un sistem european de redistribuire a surplusului de alimente, care a fost schimbat la sfârşitul lui 2013. 'Caritas Italia este preocupat de faptul că acest lucru va provoca o stare de urgenţă socială care va afecta peste de 4 milioane de persoane ce trăiesc în sărăcie - o problemă care trebuie abordată prin activarea unui fond naţional pentru ajutor alimentar', se indică în document.

În ceea ce priveşte România - o ţară care nu aparţine zonei euro, dar care a beneficiat, la rândul său, de un program UE-FMI - raportul constată că aceasta 'are o problemă foarte răspândită şi profundă cu sărăcia'. 'Majorarea TVA de la 19% la 24%, introdusă de guvernul român în 2010, în cadrul programului UE-FMI, a afectat veniturile persoanelor sărace prin creşterea preţului la produsele de bază', constată raportul, adăugând că, potrivit sondajelor UE, 35% la sută dintre români trăiesc în familii cu venituri mici.