Capăt de linie. Baronul PSD Constantin Nicolescu, condamnat la şapte ani şi opt luni de închisoare

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat joi, în mod definitiv, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, la şapte ani şi opt luni de închisoare, în dosarul privind fraude cu fonduri europene, în care acesta a obţinut, în baza unor acte false, fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare.

Potrivit Mediafax, magistraţii l-au condamnat pe Nicolescu la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie, la care au adăugat un spor de pedeapsă de doi ani şi opt luni. După executarea pedespei, baronul de Argeş va avea interzise mai multe drepturi, pe o perioadă de cinci ani.

La rândul său, Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar timp de zece ani nu va avea dreptul să ocupe o funcţie de conducere, decizie sau control într-o societate comercială.

Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA, a fost condamnat tot la patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus, prin aceeaşi hotărâre, achitarea lui Ion Nicolae, reprezentant al SC Zeus SA.

Gheorghe Nicuţ, primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa din judeţul Argeş, toţi în funcţii la data faptelor, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Tot la trei ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat şi Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş la data faptelor, iar diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea au primit pedepse de câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Bucureşti a mai decis ca Nicolescu, Nicuţ, Ştefan, Andrei, Despan şi Grigore să plătească Ministerului Finanţelor peste 880.000 de euro, iar Grigore să achite 260.800 de euro, sume care reprezintă prejudiciul adus statului.

Instanţa a dispus anularea cererilor de finanţare ale proiectului cu fonduri Phare privind patru unităţi de învăţământ din judeţului Argeş. Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, inculpaţii condamnaţi la pedepse cu executare urmând să fie încarceraţi.

Amintim că Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost trimişi în judecată în acest dosar în 18 mai 2011.

Procurorii DNA au arătat , în cadrul rechizitoriului, că, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, CJ Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005.

Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuţ şi Ion Ştefan. Cererea de finanţare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi totodată manager-coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat "Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş", document care, în fapt, nu există, fapt cunoscut de Nicolescu, spuneau procurorii.

Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 de euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip Phare.

Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu.

Pe perioada executării proiectului, acesta a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de Florian Despan.

Astfel, spuneau anchetatorii, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă.

Procesele verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de Dobre Grigore, asociat şi administrator al SC Zeus SA Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de Ion Nicolae, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.

De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.

În perioada 2006 - 2008, Constantin Nicolescu a cerut şi a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 de lei pentru ca instituţia Consiliul judeţean Argeş să achiziţioneze de la SC PIC SA produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică, precizeau procurorii anticorupţie. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.

De asemenea, în luna iunie 2009, Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice amendă contravenţională de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare.

În 24 februarie 2014, prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare, a semnat ordinul privind încetarea mandatului lui Nicolescu, după ce instanţa supremă a decis definitiv că acesta a fost în conflict de interese.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.