Cancelarul german respinge apelul lui Zelenski privind doborârea de rachete ruseşti

Cancelarul german Olaf Scholz a respins joi solicitarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca aliaţii occidentali să doboare rachete şi drone ruseşti deasupra teritoriului ucrainean.

În cadrul unui summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) desfăşurat în apropiere de Oxford, în Marea Britanie, Scholz a declarat că un astfel de demers - precum şi solicitarea lui Zelenski de ridicare a restricţiilor privind utilizarea de către Kiev a armelor occidentale pe teritoriul Rusiei - este "în afara discuţiei", relatează Yahoo News, citând o ştire DPA.

Zelenski a cerut anterior puterilor occidentale să protejeze spaţiul aerian ucrainean, aşa cum au făcut cu cel al Israelului atunci când Iranul a lansat un atac masiv cu rachete şi drone în aprilie.

"Trebuie să existe o voinţă colectivă de a le doborî, la fel cum s-a întâmplat cu rachetele şi dronele iraniene”, a declarat Zelenski la reuniune, la care au participat zeci de prim-miniştri şi preşedinţi europeni.

Rachetele şi dronele nu sunt purtătoare ale suveranităţii statului, a susţinut Zelenski. "Aceste măsuri trebuie luate", a spus el, menţionând pe nume Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Polonia.

El a cerut, de asemenea, o mai mare libertate de utilizare a armelor occidentale pe teritoriul rus, subliniind rolul acestora în oprirea unui avans rusesc în regiunea Harkiv în luna mai.

„Cu cât apărarea noastră aeriană este mai eficientă, cu atât Putin va fi mai neajutorat”, a spus Zelenski. "Cu cât avem mai puţine restricţii privind utilizarea armelor eficiente, cu atât Rusia va căuta mai mult pacea”.

În ciuda sprijinului substanţial din partea Occidentului, Ucraina nu dispune încă de rachete cu rază de acţiune suficient de lungă pentru a ajunge la principalele baze aeriene ruseşti.

La începutul invaziei ruse pe scară largă din 2022, Ucraina a îndemnat statele NATO să împiedice Rusia să lanseze noi lovituri aeriene asupra ţării, însă NATO a respins aplicarea unei zone de interdicţie aeriană.

Reacţii mixte din partea aliaţilor Ucrainei

Joi, aliaţii occidentali ai Ucrainei au reacţionat în moduri diferite la cererile lui Zelenski.

Cancelarul german a declarat că a văzut un "consens" potrivit căruia doborârea rachetelor ruseşti şi permisiunea acordată Ucrainei să lovească ţinte din Rusia sunt "în afara discuţiei”.

"SUA este, de asemenea, foartă clară în această privinţă", a adăugat el.

Contrazicându-l pe Scholz, noul ministru britanic de externe David Lammy a declarat pentru DPA că se opune restricţiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor occidentale.

Cu toate acestea, perspectiva ca aliaţii NATO să doboare rachetele ruseşti pare puţin probabilă, secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, respingând sugestia săptămâna trecută.

"Nu vom deveni o parte a conflictului. Acesta este motivul pentru care sprijinim Ucraina în distrugerea avioanelor ruseşti, dar NATO nu va fi implicată direct”, a mai precizat Stoltenberg.

Zelenski critică "misiunea de pace" a lui Orban

De asemenea, Zelenski s-a pronunţat ferm împotriva acţiunilor unilaterale precum cele ale premierului ungar Viktor Orban în căutarea unei soluţii paşnice la invazia Rusiei în ţara sa.

"Am menţinut unitatea în Europa şi acţionăm împreună, ceea ce înseamnă că [preşedintele rus Vladimir] Putin şi-a ratat ţinta principală: nu a reuşit să creeze diviziune în Europa", a declarat Zelenski la summitul de la Oxford.

"El ar putea încerca să vă abordeze sau să meargă la unii dintre partenerii dvs. în mod individual, încercând să vă tenteze sau să vă preseze, să vă şantajeze, astfel încât unul dintre dvs. să îi trădeze pe ceilalţi, slăbind unitatea noastră", a spus Zelenski.

Orban s-a deplasat recent la Moscova pentru discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin, fără să se consulte cu Bruxelles-ul sau Kievul.

Potrivit propriilor sale declaraţii, premierul ungar a explorat posibilităţile de a pune capăt războiului rus împotriva Ucrainei.

Înainte de a vizita Moscova, Orban a fost şi la Kiev. Ulterior, el s-a deplasat în capitala chineză Beijing şi în Statele Unite pentru a-l vizita pe candidatul la preşedinţie Donald Trump.

Călătoriile sale, pe care le-a numit o "misiune de pace", au fost denunţate pe scară largă în ţările Uniunii Europene şi ale NATO.