Camera Reprezentanţilor votează o rezoluţie care limitează puterile lui Trump de a declanşa lovituri împotriva Iranului

Camera Reprezentanţilor SUA a aprobat o rezoluţie care va limita capacitatea preşedintelui american Donald Trump de a lua decizii unilaterale de atac în temeiul Legii puterilor de război din 1973, după uciderea unui general iranian la Bagdad săptămâna trecută.

Parlamentarii au votat joi cu 224 de voturi la 194, aprobând rezoluţia, cu scopul de a spori supravegherea Congresului asupra acţiunilor care ar putea aduce SUA într-un război. Votul a fost dat de către democraţii care controlează Camera.

Când Trump a autorizat atacul aerian care l-a ucis pe comandantul Forţei Quds iraniene, Qassem Soleimani, vinerea trecută, în afara Aeroportului Internaţional Bagdad, membrii Congresului au fost iritaţi de faptul că Trump nu i-a consultat.

Rezoluţia nu are caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că Trump nu va avea şansa de a o bloca.

"Luăm această cale pentru că nu necesită ... o semnătură a preşedintelui", a declarat, joi, rep. Elissa Slotkin, care a susţinut proiectul de lege. "Aceasta este o declaraţie a Congresului Statelor Unite şi nu voi da şansa preşedintelui să blocheze această afirmaţie".

Se presupune că Senatul ar putea vota o rezoluţie similară săptămâna viitoare, care ar fi susţinută de senatorul Tim Kaine (D-VA). În timp ce republicanii lui Trump controlează Senatul, mai mulţi conservatori au indicat disponibilitatea de a sprijini această măsură.

Legea privind puterile de război din 1973 a fost pusă în aplicare în ultimele zile ale războiului din Vietnam, cu scopul de a împiedica viitorii preşedinţi să ducă în mod unilateral SUA într-un conflict major, aşa cum a făcut-o în 1964 preşedintele american Lyndon B. Johnson.

În timp ce legea recunoaşte că preşedintele are puterea de a desfăşura forţele SUA în luptă fără o declaraţie oficială de război, aceasta îi solicită să dea Congresului o notificare de cel puţin 48 de ore şi să stabilească un termen de 60 de zile. Operaţiunile militare ce depăşesc această perioadă necesită autorizarea Congresului.

Rezoluţia adoptată joi prevde ca Trump să "înceteze utilizarea Forţelor armate ale Statelor Unite" împotriva Iranului fără autorizaţie din partea Congresului dacă nu este necesar să "se apere împotriva unui atac armat iminent", o acţiune permisă printr-o lege actul din 1973.

Momentul rezoluţiei a fost ridicat miercuri, în urma unor informări ale Camerei şi Senatului, despre datele care au dus la atacul aerian. Trump şi alţi înalţi oficiali ai administraţiei au susţinut că ameninţarea prezentată de Soleimani era „iminentă”, Trump afirmând că generalul iranian se afla la Bagdad pentru a organiza un atac care ar fi ucis trupele americane „în câteva zile”.

Însă Guvernul irakian a insistat că Soleimani a vizitat capitala irakiană într-o misiune diplomatică, pentru a asculta propuneri de de-tensionare legate de Arabia Saudită. Tensiunile dintre cele două ţări rămân ridicate în urma unui atac cu drone din septembrie care a deteriorat două combinate petroliere saudite ale companiei Aramco, limitând temporar producţia de petrol saudită. Deşi grupul militant Houthi din Yemen a revendicat responsabilitatea pentru atac, agenţiile de informaţii americane au susţinut că atacul fusese ordonat de Iran.

Omorârea lui Soleimani a reprezentat cea de-a şasea lovitură aeriană americană într-o săptămână realizată fără autorizaţie din partea Bagdadului. Parlamentul irakian a votat două zile mai târziu o rezoluţie care cere guvernului evacuarea forţelor americane din ţară - o victorie diplomatică a Teheranului şi un regres imens pentru Washington.

Parlamentarii americani nu au fost convinşi de explicaţiile administraţiei, membrul Comitetului de Informaţii al Camerei, Gerry Connolly, descriindu-le drept „şcolăreşti” şi „absolut neconvingătoare”.