Camelia Bogdan, reacţie dură după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea de rejudecare a dosarului ICA. Cere DNA-ului să atace decizia

Camelia Bogdan, judecătoarea care a plătit cu excluderea din magistratură pentru faptul că l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu şi a dispus recuperarea a 60 de milioane de euro prejudiciu în dosarul ICA a criticat dur decizia Tribunalului Bucureşti care astăzi a admis, în principiu, cererea de rejudecare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Cel care a solicitat revizuirea procesului a fost chiar mogulul media Dan Voiculescu care a executat trei ani de detenţie şi a fost eliberat. El urmăreşte anularea obligaţiei de plată a prejudiciului de 60 de milioane de euro către stat. Dacă va câştiga, Voiculescu ar putea cere şi despăgubiri de la statul român pentru perioada cât a fost închis.
„În contextul deciziei Tribunalului Bucureşti de a admite în principiu cererea de revizuire formulată de Dan Voiculescu în dosarul ICA, doresc să subliniez că nu este acceptabilă sub nicio formă abdicarea de la standardele internaţionale privind protecţia drepturilor omului şi integritatea actului de justiţie", transmite Camelia Bogdan într-o opinie pentru Epoch Times.
Ea cere public Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să atace imediat această admitere în principiu şi anunţă că acelaşi lucru îl va face şi ea. De asemenea, Camelia Bogdan informează că va sesiza U.S. State Department (Romanian Desk), OECD, Consiliul Europei şi Comisia Europeană cu privire la acest dosar.
"Solicit public Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să atace imediat această admitere în principiu. La rândul meu, voi ataca hotărârea, având în vedere că am solicitat oficial să intervin în acest proces. În orice procedură de revizuire bazată pe alegaţia săvârşirii unei infracţiuni de către un magistrat, citarea şi participarea acestuia sunt obligatorii pentru a asigura contradictorialitatea şi dreptul la apărare. Deşi art. 459 alin. (7) Cod procedură penală stipulează că încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă, voi ataca această hotărâre invocând excepţia de neconstituţionalitate. Este imperativ ca instanţa să verifice conformitatea acestui text de lege cu Legea Fundamentală, deoarece citarea persoanei a cărei vinovăţie este antamată în procedura revizuirii este obligatorie pentru a asigura contradictorialitatea şi dreptul la apărare", transmite Camelia Bogdan.
În condiţiile în care procesul de la Tribunalul Bucureşti a fost precedat de o hotărâre a Liei Savonea, care a decis că judecătoarea Camelia Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe Voiculescu la închisoare, fosta magistrată acuză o serie întreagă de nereguli.
"Precedentul judiciar şi discriminarea procesuală": Subliniez că Tribunalul Bucureşti a procedat corect în prima revizuire intentată de interpuşii lui Dan Voiculescu, unde l-a citat pe procurorul Emilian Eva, asigurându-i prezenţa la proces pentru a-şi putea exercita dreptul la apărare. În cazul meu, omiterea citării şi a participării mele încalcă nu doar normele interne, ci şi standardele europene. Nu poţi antama vinovăţia unui magistrat fără ca acesta să fie parte în proces.
"Inexistenţa faptei şi caracterul ultra vires al acuzaţiilor" Reiterez: nu am comis nicio infracţiune. Cererea de revizuire este construită pe un fundament juridic inexistent: pretinsa „comitere a unei infracţiuni” stabilită printr-un act ultra vires (Încheierea nr. 365 din 11.09.2025, ÎCCJ). Un judecător de cameră preliminară nu are competenţa de a stabili vinovăţia în absenţa unui proces penal finalizat cu o hotărâre de condamnare. Prezumţia de nevinovăţie este un drept recunoscut erga omnes. E Nu poţi fi acuzat legal prin considerentele unei hotărâri nelegale, aplicând legislaţia anticorupţie la standarde internaţionale, transmite Camelia Bogdan.
Ea mai anunţă că va impune respectarea standardelor internaţionale care interzic stabilirea vinovăţiei în afara unui proces echitabil şi invocă o serie de precedente:
-
Cauzele Minelli v. Elveţia şi Sekanina v. Austria: Interzicerea absolută a stabilirii vinovăţiei fără o condamnare formală.
-
Cauza G.I.E.M. S.R.L. v. Italia: Imposibilitatea atribuirii vinovăţiei în lipsa participării persoanei vizate.
-
Cauzele Baka v. Hungary şi Kovesi v. România: Interdicţia de a sancţiona sau acuza un magistrat pentru soluţiile judiciare pronunţate în absenţa unui proces penal finalizat printr-o hotărâre de condamnare.
Totodată, Camelia Bogdan acuză că judecătorul Mihai Udroiu, "care a blocat accesul la Curtea Constituţională în procedura de recuzare a Liei Savonea, a fost premiat de Fundaţia CRESCENT încă din 2024".
"Nu pot trece cu vederea faptul că judecătorul Mihai Udroiu, care a blocat accesul la Curtea Constituţională în procedura de recuzare a doamnei Lia Savonea, a fost premiat de Fundaţia CRESCENT încă din 2024. Această entitate a absorbit Crescent Commercial Maritime Cyprus Ltd şi este actuala Fundaţie Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Aceste legături oculte între magistraţi şi entităţile controlate de condamnaţi penal subminează încrederea în justiţie", scrie ea în opinie.
Totodată, fosta magistrată anunţă că va sesiza toate instituţiile internaţionale care monitorizează statul de drept în România: U.S. State Department (Romanian Desk), OECD, Consiliul Europei şi Comisia Europeană.
"Este dreptul meu de cetăţean european să nu fiu victima unei acuzaţii ultra vires. În regim de maximă urgenţă, voi depune la CEDO o cerere de măsuri interimare (interim measures) şi voi solicita soluţionarea accelerată a cauzei nr. 31287/25.”, scrie judecatorea în opinia remisă redacţiei noastre.
Finalmente, ea acuză lipsa voinţei politice pentru recuperarea prejudiciului.
"În România, voinţa politică pentru recuperarea produsului infracţiunii este inexistentă. Prezenţa oficialilor statului (Preşedintele României, Nicuşor Dan) în studiourile Antena 3 pentru a discuta despre confiscările validate de CEDO a fost interpretată drept o complicitate tacită la fraudarea bugetului de stat (Andreea Pora, Restauraţia lui Dan şi Bolojan. Le alunecă printre degete democraţia, Revista 22 (23.09.2025). Una este discursul politic şi alta este încălcarea dreptului internaţional şi a dreptului transnaţional penal.
Justiţia nu poate fi tranzacţionată, iar standardele internaţionale nu sunt opţionale", concluzionează Camelia Bogdan.