Bolojan, despre legea salarizării după ce sindicatele au ieşit în stradă. Plasează vina la PSD: "Au creat aşteptări care nu pot fi onorate"
Premierul interimar Ilie Bolojan a criticat joi, 4 iunie, comunicarea pe tema legii salarizării, proiect act normativ care a scos în stradă sindicalişti şi pe care inclusiv economişti îl văd ca pe un dezastru. Reamintim că inclusiv Dragoş Pîslaru care şi-a asumat acest proiect a admis că sunt „probleme reale” cu el, inclusiv grile care „nu sunt încă aşezate corect” şi situaţii care trebuie reanalizate.
Potrivit lui Bolojan, vina este la miniştrii PSD ai Muncii din ultimii 4 ani care au creat speranţe de creşteri de salarii, iar sindicaliştii, când au văzut că acestea nu cresc cu cât s-au aşteptat, au început să protesteze.
"Miniştrii, de exemplu, n-au avut curajul să vină cu propuneri pe care să le susţină şi au ajuns, de exemplu, ca legea salarizării să rămână pe ultima sută de metri pentru că, conţinând nişte limitări care sunt impuse de realităţile României, nu suna bine şi atunci miniştrii PSD, care au avut acest portofoliu al Muncii timp de patru ani de zile, din 2021 până acum, nu au venit cu acest proiect, l-au lăsat pe ultima sută de metri şi sigur că domnul Pîslaru a luat un proiect pe care l-a expus în spaţiul public, pe care, eu, personal, ca limite, ca anvelope, l-am susţinut fără să intru în niciun fel de detalii legate de clase. (...) Niciun proiect care caută să regleze nişte acumulări negative de ani de zile nu va fi perfect. El se poate perfecţiona în dezbateri, în discuţii”, a declarat Bolojan, citat de Ziare.com, la Euronews România, legat de nemulţumirile privind noua lege a salarizării.
Bolojan a mai ţinut să declare că „este o gravă eroare să se creeze aşteptări care nu pot fi onorate”, menţionând că „cei care au comunicat pe această speţă au creat speranţe şi aşteptări de creşteri de salarii” şi „evident că nu se mai putea”.
„Suntem după o perioadă în care, pe de o parte, am avut plafonarea salariilor, am avut plafonarea pensiilor, dar, în acelaşi timp, am avut inflaţia, pe care n-o putem nega, care, în mod inevitabil, a afectat puterea de cumpărare. Este o realitate pe care n-o putem nega, dar nici nu o puteam evita foarte mult. În această situaţie, nu se mai poate să se meargă pe această logică şi trebuie făcută o formă de indexare, începând de anul viitor. Dar, ca să faci această indexare, trebuie să respectăm şi angajamentele pe care le-am luat ca ţară în 2021 cu PNRR, ceea ce înseamnă că trebuie să ne încadrăm într-o anumită anvelopă, pe de o parte, şi, pe de altă parte, trebuie să venim cu o lege care se aplică la timp şi care reaşază lucrurile care au fost distorsionate în aceşti ani prin nenumărate modificări care au fost făcute”, a explicat premierul interimar.
Bolojan a adăugat că acest lucru nu este simplu pentru că fiecare categorie socială are aşteptările ei să fie încadrată într-o clasă sau să crească salariile de anul viitor.
„Şi noi avem o realitate, avem un fond total de salarii de 166 miliarde lei şi, conform tuturor analizelor, nu ne putem creşte acest fond de salarii decât în limita posibilităţilor acestei ţări. Asta înseamnă să păstrăm acest procent din PIB pe care îl avem şi astăzi, ceea ce înseamnă că, faţă de estimările legate de PIB-ul de anul viitor, am putea creşte cu câteva miliarde - 7, 8 sau 9 miliarde lei. Partidele au agreat că limita care a fost acceptată de Ministerul de Finanţe ca să nu ieşim din indicatorii macroeconomici este 8 miliarde. Or, dacă li s-au generat nişte aşteptări că va creşte cu 30 de miliarde, cu 18 miliarde fondul de salarii, cu 12 miliarde, normal când oamenii au văzut că nu le cresc salariile cu cât s-au aşteptat, sigur că au început să protesteze”, a adăugat Ilie Bolojan.
Premierul intermiar a mai afirmat soluţia corectă pentru România este reducerea cheltuielilor.
„Avem încă multe instituţii în care avem personal supradimensionat. Asta este o realitate. Este anormal, din punctul meu de vedere, să ţii trei oameni, de exemplu, într-o anumită zonă, plătiţi mediocru, în loc să ţii doi oameni plătiţi bine, care pot face lucruri de trei, pentru că cel de al treilea nu justifică activitatea acolo, el creează doar probleme, creează lipsă de motivaţie pentru cei care sunt competenţi, în loc să se ducă în sectorul privat. Asta e singura formulă realistă prin care putem face asta. Dar dacă reducerea de personal nu este reformă, ci este acţiune împotriva oamenilor, aşa cum minte PSD, atunci vă puteţi da seama că n-o să avem efecte şi creăm nişte aşteptări pe care nu le putem onora şi asta s-a întâmplat”, a arătat Ilie Bolojan.
Acesta a precizat că ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a luat un proiect pe care l-a discutat cu liderii de grup din Parlament, sub medierea consilierului prezidenţial Radu Burnete, şi au căzut de acord cu o anumită formă.
„Eu am spus cât e anvelopa, cu avizul de la Finanţe, fără să intru în detalii. (...) Dar orice fel de detalii s-ar discuta şi cum s-ar modifica, mai mult de atât nu se poate. Asta trebuie să le explicăm corect oamenilor. (...) Aşa s-a gândit pe sistemul în aşa fel încât, prin măsurile care se vor lua, veniturile care includ salarii şi sporuri ale niciunui angajat din sectorul public să nu scadă, dar sigur vor fi anumite reaşezări - cei care au venituri mai mari nu le vor creşte veniturile, o să-i aştepte pe cei care (...) urma să le crească salariile în aşa fel încât să existe în următorii ani o formulă cât mai echitabilă”, a adaugat Bolojan.
