Bolojan a ieşit în faţa românilor la 100 de zile de la preluarea mandatului de premier: Am oprit România să intre în incapacitate de plată
Premierul Ilie Bolojan a ieşit vineri în faţa românilor, într-o conferinţă de presă, pentru a prezenta un bilanţ al primelor 100 de zile de la preluarea guvernării.
Şeful Guvernului a trecut în revistă măsurile luate pentru a stabiliza finanţele publice şi a recâştiga credibilitatea României, evitând intrarea în incapacitate de plată în contextul unui deficit de peste 9% şi al veniturilor fiscale scăzute.
Potrivit prim-ministrului, Executivul a prioritizat creşterea colectării taxelor, reducerea cheltuielilor publice, corectarea nedreptăţilor şi eficientizarea investiţiilor, asigurând continuarea proiectelor finanţate din fonduri europene şi renegocierea PNRR. De asemenea, a fost accentuată susţinerea sectoarelor economice cu potenţial de creştere, procesarea produselor agricole, atragerea investiţiilor străine şi predictibilitatea fiscală, precum şi promovarea exporturilor şi dezvoltarea industriei interne.
Premierul a abordat problemele sociale şi de muncă, inclusiv creşterea vârstei de pensionare, reducerea şomajului şi a concediilor medicale nejustificate, şi a subliniat necesitatea reformei administraţiei publice, descentralizării şi debirocratizării. În domeniul energetic, guvernul urmăreşte finalizarea hidrocentralelor şi termocentralelor, susţinerea energiei nucleare, proiecte de stocare şi eficienţă energetică, precum şi valorificarea gazelor din Marea Neagră.
În plus, Bolojan a evidenţiat reforma ordinii publice, reorganizarea dispeceratelor şi optimizarea resurselor umane în securitate, precum şi mobilizarea resurselor financiare prin bursă pentru companiile publice, toate acestea în vederea unei guvernări responsabile, eficiente şi orientate spre dezvoltarea economică sustenabilă a României.
Redăm mai jos, integral, raportul dat de Bolojan cetăţenilor:
"Se împlinesc 100 de zile de când acest guvern a depus jurământul. Aşa cum ştiţi, am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare, iar până acum am luat măsurile care s-au impus, care erau absolut necesare pentru a recâştiga credibilitatea financiară a României, pentru că fără aceste măsuri am fi fost într-o situaţie dificilă, care ar fi avut consecinţe grave asupra cetăţenilor ţării noastre. Am evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată, pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană, noi aveam peste 30% faţă de media de peste 40%, şi pe fondul cheltuielilor supradimensionate, cu peste 30 de miliarde de euro anul acesta şi anii trecuţi. Iar agenţiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce este necesar şi a fost un prim pas pentru a recâştiga încrederea în România şi, cred eu, pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor noştri spunându-le adevărul.
Nu a fost, practic, o austeritate ceea ce s-a făcut şi cred că au fost nişte măsuri de responsabilitate care trebuiau puse în practică. Şi, aşa cum ştiţi, a fost nevoie să creştem veniturile fiscale şi să luăm măsuri pentru îmbunătăţirea colectării. Erau cele mai mici, dar, mai rău, nu încasam într-o bună măsură aceste taxe şi propunerile care au fost adoptate.
Cele care sunt inclusiv în pachetul 2 şi sper să fie validate de Curte în perioada următoare nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portiţele, să nu mai permită existenţa firmelor fantomă şi aşa mai departe. A trebuit, în această perioadă, să limităm şi să reducem cheltuielile publice şi măsurile care au fost adoptate, legate de plafonarea salariilor, de reducerea unor sporuri, de reducerea cheltuielilor, au fost un prim pas absolut necesar care trebuie continuat în perioada următoare. Am început să corectăm nedreptăţile şi lucrurile care nu mai sunt suportabile pentru cetăţenii ţării noastre şi nu mai sunt sustenabile din punct de vedere al funcţionării unei economii normale, de la aspectele care ţin de câştigurile nejustificate în anumite autorităţi până la măsurile care ţin de magistraţi.
Am făcut ordine în investiţii în această perioadă, în aşa fel încât să le şi putem continua, dar să ne şi încadrăm în anumite anvelope financiare. Aveam supracontractări importante pe toate domeniile, nu există o anumită prioritizare şi, prin măsurile care au fost adoptate, aceste investiţii sunt continuate în cea mai mare parte. În principal este vorba de proiectele care sunt finanţate din fonduri europene, iar cele care sunt finanţate din bugetele naţionale au fost prioritizate sau urmează să fie finanţate doar cu asigurarea cofinanţării de către autorităţile locale. În felul acesta vom evita să avem investiţii supradimensionate sau alocate în localităţi unde nu mai există activităţi sportive, cum este cazul stadioanelor, de exemplu.
Ne-am asigurat că vom avea în continuare acces la fonduri europene. Gândiţi-vă că eram în situaţia de suspendare a fondurilor europene şi nu doar că am evitat această suspendare, asigurând continuarea investiţiilor, dar, mai mult, am renegociat programul PNRR, care era amânat şi eram într-o stare în care intram într-un blocaj. Am renegociat jaloanele în aşa fel încât să nu ne pierdem finanţările şi să putem face anul acesta încă o cerere de plată.
Iar în ceea ce priveşte programul de apărare, programul Safe, am negociat în această perioadă o sumă importantă pentru România, în aşa fel încât să putem, pe de-o parte, să ne asigurăm cheltuielile pentru apărarea ţării noastre, dar, în acelaşi timp, să asigurăm finanţarea unor importante investiţii în infrastructură cu potenţial de folosire mixt, atât civil, cât şi militar, cum sunt capetele de autostradă din Moldova, dar şi să internalizăm o parte din această producţie militară, în aşa fel încât să creăm condiţii de dezvoltare şi în această industrie de apărare în România.
De asemenea, aşa cum ştiţi, am pregătit pachetul pentru reforma în administraţia locală, pe care nu am reuşit să-l definitivăm, dar care trebuie adoptat în aşa fel încât, pe de-o parte, să avem o administraţie care e un factor de dezvoltare în România, să avem o administraţie mai eficientă şi să avem o administraţie care preia de la Guvern anumite competenţe, deci să facem descentralizare, debirocratizare şi simplificare. Dar reducerea cheltuielilor de funcţionare este un element care nu poate fi scos din capitolul de reformă.
Suntem, deci, după 100 de zile şi se cuvine să le mulţumesc tuturor celor care ne-au susţinut în această perioadă, să le mulţumesc, în primul rând, cetăţenilor ţării noastre, de asemenea, colegilor miniştri, secretari de stat, echipelor guvernamentale şi tuturor partenerilor noştri pentru colaborarea pe care am avut-o în aceste 100 de zile. Ce cred că trebuie să facem în perioada următoare, dacă ar fi să preiau ceea ce a spus doamna Dogioiu în următoarele 100 de zile? Sunt două constante pe care niciun guvern nu le va putea evita şi pe care trebuie să le urmărim. E vorba să ne încasăm veniturile şi, de asemenea, să limităm şi să reducem cheltuielile de funcţionare.
Doar în felul acesta vom avea nişte bugete echilibrate şi vom putea finanţa investiţiile pentru a crea condiţii de dezvoltare. De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele şi impozitele şi să facem eforturi pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectaţi şi nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru asta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului şi a VMI, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că preţurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România şi nu depăşesc o limită a normalităţii de către toate companiile şi, de asemenea, să combatem munca la negru.
Aceste elemente care ţin de combaterea evaziunii fiscale şi de încasarea veniturilor sunt foarte importante pe componenta de disciplină fiscală. E nevoie ca în continuare, pentru că aici lucrurile nu sunt atât de simple, să ţinem sub control cheltuielile publice şi să le reducem. De aceea reforma administraţiei publice, locale şi centrale este o necesitate şi o urgenţă, pentru că, în afară de a fi mai în serviciul cetăţenilor, de a oferi servicii mai bune, ea trebuie să fie mai eficientă, pentru că nu mai putem suporta costurile pe care astăzi le achităm lună de lună.
Deci o reducere de cheltuieli, un calcul corect al posturilor, care acolo unde există un surplus să rezulte reducerea acestor posturi, este o necesitate şi acest lucru sper să fie pus în practică în perioada imediat următoare. De asemenea, pentru a avea administraţii responsabile, este nevoie ca sumele pe care le repartizăm sub formă de transferuri să fie direct proporţionale cu gradul de încasare al impozitelor locale, în aşa fel încât să nu stai în administraţie pe banii statului şi să nu faci nimic. Comasarea şi fuziunea autorităţilor şi a agenţiilor.
Comasarea de servicii deconcentrate. Gândiţi-vă câte servicii în fiecare judeţ are doar Ministerul Agriculturii, care ar putea să fuzioneze într-o structură mult mai mică, ar însemna economii importante, ar însemna mult mai puţine posturi de conducere şi, cu siguranţă, mai puţine drumuri pentru cei care trebuie să ajungă la aceste servicii. Interdicţia cumulului pensiei cu salariu este un element important pe care cred că trebuie să-l punem în practică şi suntem pe cale să găsim formula constituţională pentru a pune acest proiect în aplicare.
Dar, pe lângă aceste două constante, trebuie să ne ocupăm de lucruri care înseamnă dezvoltare, care înseamnă într-adevăr o economie pe baze sănătoase, pentru că fără aceste condiţii nu ne putem gândi la un viitor bun pentru ţara noastră. Şi aş puncta câteva elemente strategice pe care consider că trebuie să le avem în vedere în următoarea perioadă. E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică.
Avem un minus de producţie în România şi pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată şi termocentralele la care lucrările li se încep. Vă rog să vă gândiţi că la Iernut, unde avem o centrală importantă de 400 de megawaţi, lucrările au început din 2016. Şi dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu ne putem gândi că în 2026, deci după 10 ani, am putea termina.
Dacă vom continua tot aşa cum am gestionat astfel de proiecte în anii trecuţi, cu siguranţă nu vom vedea capacităţi de producţie noi puse în practică. Ori, fără astea, fără capacităţi noi care să ne asigure energie în bandă pentru a putea compensa în orele în care avem deficit, nu vom avea o producţie suficientă şi nu ne putem gândi, deci, la un preţ care să fie mult mai redus. Simplificările legislative care să permită finalizarea hidrocentralelor trebuie să le punem în practică, în aşa fel încât să nu se blocheze finalizarea acestora, sunt în stadii foarte avansate şi nu ne mai putem permite să stăm în această situaţie.
Susţinerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal zona de la Cernavodă, este de asemenea un lucru foarte important şi accelerarea lucrărilor. Derularea proiectării cât mai repede pentru a începe lucrările este foarte importantă în aşa fel încât în anii următori să avem un mix energetic care să fie de natură să asigure o energie competitivă în România, nu doar constantă, nu doar suficientă, ci şi la un preţ bun, iar componenta de nuclear este foarte importantă. În acelaşi timp, pe termen scurt, trebuie să susţinem proiectele de stocare şi de pompaj din marile acumulări, pentru că avem în continuare în derulare proiecte pe fotovoltaic importante.
Eroarea pe care cred că am făcut-o este că ne-am gândit să facem eficienţă energetică la oameni acasă şi nu ne-am gândit cum facem sistemul naţional eficient şi, fără a finanţa capacităţi de stocare importante, fără a nu mai finanţa niciun panou fotovoltaic fără capacitate de stocare, înseamnă dezechilibre majore şi, aşa cum aţi aflat în ultimele zile, la prânz avem supraproducţie, iar seara avem un deficit care, dacă nu-l putem compensa din acumulări, nu am făcut nimic. Strategia pe cărbune este un lucru care trebuie să-l închidem în perioada imediat următoare. Pe de-o parte, pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare şi suntem într-o fază avansată de negocieri cu Comisia pentru a închide acest jalon şi nu avem decât două direcţii strategice.
Sau încercăm să menţinem mai mult timp producţia de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a complexului energetic Oltenia în aşa fel încât să nu mai fie căpuşat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenţii pentru a funcţiona lucrurile acolo. Sau, dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, datorită costurilor foarte mari, în mod cert a doua ipoteză este să renunţăm la producţia pe cărbune. Eu, personal, susţin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua aşa cum avem lucrurile astăzi.
Costul energiei este un element foarte important, pentru ca el este un element de bază care asigură competitivitatea companiilor noastre pe piaţa globală, mai ales acolo unde consumul energiei reprezintă un cost important de producţie. Şi, că ne place sau nu, o parte din ceea ce vedem că se întâmplă în zona industriei metalurgice este şi un efect al costului energiei. Din punctul acesta de vedere este foarte important să pregătim sectoare economice care, din 2027, să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră, în aşa fel încât să nu facem ceea ce facem astăzi cu producţia agricolă, să o exportăm neprocesată şi acest gaz, o bună parte din el, să fie valorificat în ţara noastră, în companii care produc îngrăşăminte chimice pentru agricultură, pentru petrochimie, în zona metalurgică, în aşa fel încât să punem în valoare acest potenţial important care înseamnă resursele de gaz.
O direcţie importantă pe care trebuie să o urmărim este să susţinem sectoarele economice cu potenţial de creştere. Avem mai multe sectoare unde avem un mare potenţial, unde nu am pus lucrurile în valoare aşa cum ar fi trebuit. Mă gândesc la procesarea produselor agricole şi la susţinerea industriei agroalimentare româneşti.
Importăm o bună parte din produsele care astăzi sunt pe piaţa românească în foarte multe sectoare de activitate unde avem capacitatea ca, în plan intern, dacă ducem politici de susţinere a acestei industrii, să creştem capacitatea mult în anii următori. Un domeniu important este să ne susţinem campionii acestei zone pentru a-şi exporta produsele. Iar din întâlnirile pe care le-am avut cu marile reţele comerciale am convenit că, aşa cum aduc în România produse de bună calitate, pot să facă acest lucru şi cu produsele noastre dacă sunt competitive în ţările vecine.
Săptămâna viitoare voi avea două întâlniri cu cele mai importante companii din acest sector în aşa fel încât să stabilim politici cât se poate de clare, să vedem cu ce îi putem susţine pentru a-şi creşte producţia, pentru a-şi diversifica producţia, în aşa fel încât, pe de o parte, să avem mai multă producţie internă, dar şi să ne exportăm această producţie, deci să ne susţinem exporturile. Aici sunt importante, de asemenea, investiţiile în capacităţile de stocare, în depozite, în susţinerea standardizării producţiei agricole din fermele mici, în aşa fel încât această producţie să ajungă să fie vândută în marile reţele de magazine. Iar ceea ce s-a făcut până acum, din păcate, nu a dat rezultate.
Un element important pe care trebuie să-l avem în vedere în continuare este atragerea investiţiilor străine. Dacă, în aceşti ani, România s-a dezvoltat, acest lucru s-a datorat nu doar companiilor din România, ci şi investiţiilor străine care au însemnat finanţări, tehnologie, dar mai ales acces pe piaţă. Şi atunci avem foarte multe zone în care ne importăm o bună parte din produse.
Gândiţi-vă că, pe componenta de medicamente, peste 90% din ceea ce este pe piaţa noastră este importat. În anumite zone care par nesemnificative, hrană pentru animale, ciocolată, nu avem decât foarte puţini producători în România şi un element important este să identificăm companiile mari care au interes de relocare în România, să-i contactăm direct şi să le oferim sprijin în aşa fel încât să-şi relocheze aceste producţii în ţara noastră, iar acest lucru putem face direct şi prin ambasadele noastre, care trebuie să devină un punct de sprijin economic pentru economia românească, un punct de susţinere pentru exportatorii noştri şi nu doar să rămână la stadiul pe care l-au avut până acum. Un element important pentru a fi o ţară care este predictibilă cu investiţiile este să ai un sistem de taxe şi impozite care nu le descurajează.
Şi impozitul, aşa numit IMCA, impozitul pe cifra de afaceri, este un element care cred că trebuie reanalizat în aşa fel încât să-i penalizăm pe cei care, într-adevăr, abuzează de preţuri de transfer, care nu vor să plătească impozite, dar, în acelaşi timp, să nu penalizăm investiţiile, pentru că altfel le descurajăm să vină în România. Orice formulă de debirocratizare, de simplificare a obţinerii autorizaţiilor, de transparenţă, vine să susţină atât investiţiile străine, dar şi activitatea de zi cu zi a companiilor care astăzi sunt în economia românească. Un element important este să ne repunem economia pe baze solide.
Asta înseamnă să avem mai mulţi oameni în economia reală. Şi prin măsurile pe care le luăm, să încurajăm să avem mai mulţi angajaţi şi asta nu putem să o facem decât prin câteva măsuri. Am spus creşterea vârstei de pensionare anticipată.
E insuportabil economic şi nici de acceptat social să ai oameni care se pensionează la 48-50 de ani cu pensii cât salariile, dar să nu ai oameni care să lucreze în economia reală, şi faptul că doar puţin peste jumătate din cei care depăşesc această vârstă până la 65 de ani sunt activi în economie arată că avem o problemă cronică pe care trebuie să o corectăm. Reducerea perioadei de şomaj este o necesitate pentru că, în aproape toate marile oraşe din România, nu ai cu cine să lucrezi şi sectorul privat duce o lipsă serioasă de forţă de muncă. O problemă importantă pe care o avem este descurajarea acordării nejustificate a concediilor medicale.
Într-un an, costul concediilor medicale este de aproximativ şase miliarde de lei, deci peste un miliard de euro. În condiţiile în care acum zece ani era la jumătate din valoare, înseamnă că avem nişte probleme şi trebuie să descurajăm această practică. Nu mă refer aici la cei care într-adevăr au un temei justificat, o boală serioasă, ci mă refer la punţile care sunt între Crăciun şi Anul Nou sau la elemente pe care le vede orice om care se uită într-o anumită statistică şi pe care le achită angajatorul sau statul.
De asemenea, e nevoie ca cheltuielile sociale să fie orientate strict către cei cu venituri mici şi orice suprapunere de venituri în această zonă, orice fel de acordare nejustificată trebuie oprită în aşa fel încât şi în această zonă resursele pe care le avem să se ducă la cei care, într-adevăr, au nevoie de sprijin. Un element important este cel al pieţelor financiare şi e nevoie să mobilizăm resurse pe pieţele financiare din România. Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care şi astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul de exemplu, aeroportul Otopeni de exemplu.
În felul acesta vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăţi transparenţa acestor companii şi, cu siguranţă, având şi un acţionar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune şi profituri mai bune. E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient şi trebuie să o declanşăm în perioada imediat următoare. E nevoie apoi de o reformă a ordinii publice şi ceea ce s-a prezentat la Ministerul de Interne zilele trecute este o bază a acestei reforme.
Gândiţi-vă că avem aproape 10.000 de jandarmi care sunt în pază la diferite obiective. Dacă reducem cu 20-30% numai acestora din pază şi îi punem în stradă, vom avea mai multă ordine şi siguranţă publică în zonele unde avem probleme. E nevoie să integrăm sistemele de dispecerate.
Avem astăzi câte patru dispecerate într-o reşedinţă de judeţ, toate separate. Aduceţi aminte cum erau dispeceratele de la ambulanţă şi de la SMURD în anii trecuţi, cum intrau într-o competiţie şi nimeni nu răspundea. Aceşti oameni pot să fie în stradă, iar supravegherea care să însemne mai multă siguranţă, mai puţine infracţiuni şi contravenţii pe stradă în zonele aglomerate să se facă prin nişte sisteme eficiente pentru ca siguranţa cetăţenilor noştri pe stradă, în apartamente, în locuinţe, să fie mult mai mare.
Şi asta înseamnă mai puţini oameni în pază, în dispecerate şi la birouri, un calcul corect al forţelor şi mai mulţi oameni în teren, acolo unde sunt probleme. De asemenea, e nevoie să continuăm reforma în sănătate, în educaţie şi, nu în ultimul rând, toate pentru a face aceste lucruri. E nevoie de coerenţă în coaliţie, e nevoie de respect între parteneri, de stabilitate şi de susţinerea pachetelor în aşa fel încât să putem să asigurăm o guvernare responsabilă pentru români."
