Bolojan a adoptat reforma administraţiei şi pachetul de relansare economică / Măsuri pentru descentralizare, stat mai suplu
Premierul Ilie Bolojan a anunţat marţi seară, după şedinţa extraordinară de Guvern, că au fost adoptate două ordonanţe de urgenţă foarte importante - cea privind relansarea economică şi cea privind reforma în administraţie.
"Având în vedere faptul că cea privind relansarea economică a fost prezentată de către domnul ministru Nazare şi va face în continuare, în această seară, referiri la aceasta, voi spune doar că ea vine să completeze cadrul fiscal şi bugetar pe care îl avem astăzi în vigoare, în aşa fel încât să pună economia ţării noastre pe baze mai sănătoase şi să creeze mecanisme de stimulare a creşterii economice, din vara acestui an şi în continuare în anii următori. Urmează ca în lunile următoare să adoptăm fiecare schemă de sprijin care este propusă în această ordonanţă, în aşa fel încât aceste scheme să fie ancore de creştere în fiecare domeniu de activitate care este prevăzut în ordonanţă", a declarat Ilie Bolojan.
De asemenea, şeful Guvernului a explicat că ordonanţa privind reforma în administraţie este una foarte importantă pentru că vine şi rezolvă câteva aspecte importante care ţin de administraţia locală şi centrală.
"În primul rând, face cele două administraţii mai eficiente, propunând audituri de personal şi reducerea cheltuielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate, ceea ce va face să avem o administraţie atât locală, cât şi centrală mai eficientă în anii următori, reducând bazele de cheltuieli ale administraţiei din România. De asemenea, vine cu câteva precizări foarte importante, care ţin de susţinerea descentralizării - un lucru despre care s-a vorbit de foarte multe ori, dar, din păcate, s-a făcut destul de puţin - aducând prevederi importante în ceea ce priveşte scurtarea procedurilor de descentralizare, simplificarea acestora şi crearea de baze legale pentru transferul activelor care astăzi nu sunt bine gestionate de către aparatul central - cum sunt, de exemplu, bazele sportive - către autorităţile locale, care au angajamente explicite de a le reabilita şi pune la dispoziţia comunităţii", a afirmat Ilie Bolojan.
Potrivit prim-ministrului, acest pachet vine, de asemenea, să întărească capacitatea administraţiei publice locale, de a genera politici în domeniul urbanismului, de a genera politici în domeniul taxelor şi impozitelor locale, în domeniul planificării urbane şi întăreşte capacitatea administrativă a întregii administraţii publice locale din România, încurajându-le, aşa cum am spus, să fie mai performante şi mai eficiente.
"Un element important este întărirea capacităţii acestora de a genera politici publice pe teritoriul lor şi faptul că, după adoptarea acestei ordonanţe, autorităţile locale vor putea decide dacă permit şi în ce condiţii să funcţioneze jocurile de noroc pe teritoriul lor este un aspect important care mută decizia spre marile autorităţi locale din România. Toate aceste măsuri consider că vor face ca în următoarele luni să avem procese importante de îmbunătăţire a calităţii administraţiei publice din România, în aşa fel încât să avem o administraţie mai performantă, mai eficientă, care va oferi servicii mai bune cetăţenilor.
Aceste aspecte ţin şi de administraţia centrală şi, prin măsurile care sunt propuse, şi pentru administraţia centrală se vor aplica măsurile care ţin de auditarea cheltuielilor de personal, de reducerea acestora, acolo unde este cazul, şi de măsuri care ţin de creşterea vârstei de pensionare în sectoarele de activitate care ţin de ordine publică şi siguranţa naţională; de asemenea, de măsuri de creştere a eficienţei în domeniul sănătăţii, în domeniul culturii, în aşa fel încât şi în aceste sectoare să avem rezultate mai bune şi servicii mai bune pentru cetăţeni", a precizat Ilie Bolojan.
Pachetul de relansare economică, explicat de ministrul de Finanţe
"Aş începe prin a mulţumi tuturor colegilor, fie din coaliţie, fie colegi miniştri care au participat la acest efort de echipă de a finaliza un pachet legislativ esenţial, din punctul meu de vedere, legat de competitivitatea României. Cred că adoptarea acestui pachet legislativ reprezintă pentru România o tranziţie - prin asta marcăm o tranziţie strategică - de la o creştere bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii productive, pe inovaţie şi pe producţie autohtonă. Ne îndreptăm atenţia de acum încolo în aceste zone, nu în consum, pentru că am constatat în ultimii ani că acest consum pe care ne-am bazat ne-a dus în situaţii de dezechilibru bugetar.
Prin acest pachet de relansare economică, marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând, pentru a fi capabilă să atragă investiţii strategice mari mult mai repede, competitiv şi în ritmul în care aceste investiţii pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiţie la nivel regional, european şi global pentru atragerea acestor investiţii. Deci, România va fi mult mai bine echipată pentru atragerea investiţiilor, va fi mult mai bine echipată pentru a proiecta în regiune leadership economic românesc, prin băncile de investiţii antreprenorii români să poată manifesta interes economic în regiune, în ţările din regiune, şi să-i sprijinim pentru acest lucru, iar în aceste scheme prezentate există aceste prevederi.
Foarte important, bonificaţiile fiscale şi tot ce înseamnă măsuri care să mărească lichiditatea firmelor din piaţă, să ajute antreprenorii, sunt foarte importante. Toată partea fiscală a pachetului rămâne în continuare foarte importantă, inclusiv creşterea plafonului de TVA la încasare şi introducerea amortizării superaccelerate, dar mai ales creşterea atractivităţii profitului reinvestit.
Ca atare, noutăţi faţă de varianta iniţială a pachetului nu sunt foarte multe. Schema de resurse minerale şi de noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei, conform competenţelor acestui minister, va prelua în totalitate această schemă. Iar la schema de apărare, HG-ul cu criteriile privind această schemă va fi elaborat în colaborare cu Ministerul Economiei.
Acestea sunt modificările operate în această şedinţă de guvern. Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. Ca scheme de finanţare, el vizează economia României până în 2032; ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele. Pentru criteriile pe care le avem în vedere pentru scheme, acestea vor fi elaborate în 90 de zile de la momentul adoptării actelor normative şi vor fi puse în transparenţă şi dezbătute cu antreprenorii români.
De asemenea, tot ca punct foarte important al acestui pachet, în sfârşit, România are un instrument prin care să atragă investiţii mari, de peste 1 miliard de lei, de peste 200 de milioane de euro, instrument pe care până acum nu l-am avut şi, din nefericire, în anii trecuţi am pierdut foarte multe investiţii mari pentru că nu am avut modalităţile de a oferi unui investitor strategic condiţiile necesare pentru a veni în România.
Impactul despre care am vorbit la precedenta conferinţă de presă se menţine. Deci, impactul anual pe 2026 este de 2 - 2,2 miliarde de lei şi efectele pe care le-am precizat mai devreme le vedem pe termen mediu şi lung. Ca elemente de noutate, introducem pentru prima dată creditul fiscal şi facem uz de acest credit fiscal în zona de cercetare, dezvoltare şi inovare, pentru care avem nişte scheme dedicate pentru atragerea şi pentru scalarea ideilor de business din această zonă, dinspre zona universitară, de accelerator, în zona de business mai mare. Acest instrument nu exista până acum.
Acestea sunt doar câteva idei din pachetul de relansare. Mulţumesc încă o dată tuturor colegilor care au contribuit la acest pachet şi domnului prim-ministru pentru sprijin."
Ce spune ministrul Dezvoltării despre reforma administraţiei
"Pachetul pe administraţie are trei părţi importante: o parte importantă legată de descentralizare, de ceea ce v-a spus şi domnul prim-ministru, simplificarea procedurilor, astfel încât descentralizarea în România să ia un alt avânt, proceduri mult simplificate, fără prea multă birocraţie, fără etape care astăzi au îngreunat această procedură.
De asemenea, ca şi mecanisme de apropiere faţă de cetăţean şi faţă de comunităţile locale a deciziei, pe lângă mutarea competenţei de autorizare a activităţilor jocurilor de noroc, mai avem şi transferul competenţei către instituţiile prefectului de atestare a domeniului public a unităţilor administrativ-teritoriale, astfel încât aceste UAT-uri, toate UAT-urile din România nu vor mai veni la Ministerul Dezvoltării pentru a primi un punct de vedere care oricum se bazează pe punctele de vedere ale serviciilor deconcentrate din judeţe, ci va fi un mecanism mult simplificat şi care va aduce şi în timp un câştig.
În ceea ce priveşte posibilitatea de transfer a imobilelor, v-aş da două speţe importante care rezultă din practica ultimilor ani şi pentru care Guvernul propune soluţii în această ordonanţă de urgenţă. În primul rând, va exista posibilitatea transferului imobilelor care astăzi nu sunt cadastrate sau nu sunt înscrise în Cartea Funciară către autorităţile locale, cu obligaţia ca aceste autorităţi locale să facă această înscriere în Cartea Funciară în termen de trei ani de zile de la transferul imobilelor. De asemenea, în cazul transferului unui bun care face parte din domeniu privat al statului în domeniu privat al UAT-urilor, avem astăzi o reglementare şi o decizie a Curţii Constituţionale care ne spune că trebuie achitată contravaloarea acelui imobil pentru a uşura posibilitatea de a transfera aceste imobile.
Propunerea noastră a fost aceea de eşalonare a acestor plăţi, care rămân valabile, pe termen de 10 ani, cu un avans de 25%, astfel încât aceste imobile să ajute în dezvoltarea comunităţilor locale. De asemenea, avem foarte multe semnale din partea autorităţilor locale cu privire la terenuri imobile părăsite şi al căror proprietar nici nu se cunoaşte. De asemenea, aici se propune un mecanism astfel încât aceste imobile cât mai rapid să ajungă la comunităţile locale; ele sunt şi dispuse, au şi resurse financiare de a aduce într-o altă stare aceste imobile, care de multe ori sunt şi în centrul localităţilor şi strică imaginea acestora.
Sunt propuneri de simplificare a închirierii bunurilor proprietate a statului, astfel încât pentru suprafeţe mai mici de 10 metri pătraţi, să nu mai avem nevoie de tot felul de licitaţii pentru a pune un bancomat sau orice altceva într-o instituţie publică. De asemenea, în cazul închirierii unor imobile pe o perioadă limitată, de exemplu o sală de conferinţă pentru două, trei ore, astăzi practic trebuie făcută licitaţie pentru acea închiriere, deşi avem un singur ofertant. Se propun nişte soluţii prin care câştigăm şi timp şi soluţiile financiare îşi ating scopul.
Pe funcţia publică se propun mecanisme noi, inovatoare, care au suscitat foarte multă discuţie, inclusiv în avizarea interministerială, nu ascund acest lucru, şi anume, mobilitatea prin rotaţie a funcţiilor publice de conducere, unde se instituie maxim două mandate de câte cinci ani şi la înalţii funcţionali publici de maxim două mandate a câte trei ani de zile. Este un mecanism care funcţionează în cadrul Comisiei Europene, funcţionează foarte bine, cu un singur mandat de cinci ani, nu cu două mandate, şi credem că şi în România acest lucru poate să aducă o îmbunătăţire a serviciului public.
De asemenea, din discuţiile cu autorităţile locale, de-a lungul ultimelor luni, s-a cristalizat ideea posibilităţii de exercitare a funcţiilor publice cu timp parţial, astfel încât, de exemplu, două comune alăturate sau apropiate una de cealaltă să poată să aibă specialişti cu câte jumătate de normă pe domeniul de urbanism, pe achiziţii publice pe orice alt domeniu, astfel încât să asigurăm servicii publice în cât mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Se propune evaluarea pe bază de cadre de competenţă şi indicatori obligatorii de performanţă într-un procent de 50%, cealaltă valoare de 50% putând fi stabilită de fiecare conducător, ordonator principal de credite, astfel încât să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei autorităţi, pentru că nu toate autorităţile şi instituţiile sunt la fel.
Se propune, la nivel central şi la nivel local, o reducere semnificativă a numărului de membri în cabinetele demnitarilor - la nivel central, cei numiţi, de la prim-ministru până la subsecretarul de stat, şi la nivelul autorităţilor locale, la toate cabinetele aleşilor locali, de la primarul şi preşedintele consiliului judeţean şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ şi prefect până la viceprimarii de comună - ca regulă, cu un post se reduce. Dacă vreţi, vă dau un exemplu: astăzi, un ministru are dreptul la patru consilieri în cabinet; după aprobarea acestei ordonanţe, numărul se reduce la trei.
În ceea ce priveşte partea de dobândire a dreptului de proprietate asupra clădirilor, imobilelor, terenurilor, mijloacelor de transport, se instituie obligativitatea ca şi cumpărătorul, cel care, de fapt, deţine resursa financiară, să trebuiască să dovedească plata tuturor impozitelor către autorităţilor locale, nu numai vânzătorul, aşa cum este astăzi în legislaţie. Se instituie o procedură de posibilitate de publicare la nivel local a listei debitorilor persoane fizice, astfel încât această listă să ajute, dacă vreţi, şi ca o presiune publică, dar şi o presiune de transparenţă şi de corectitudine faţă de toţi cei care îşi plătesc taxele şi impozitele cu bună-credinţă şi cu mult bun simţ, astfel încât comunitatea locală să-i cunoască şi pe cei care, poate de ani de zile, sunt răi-platnici la bugetul local.
Vreau să specific aici că există cel puţin şase state membre ale Uniunii Europene care au acest mecanism. Nu este ceva nou în România, nu este ceva care este împotriva reglementărilor europene, este un mecanism funcţional în alte state membre ale Uniunii Europene şi credem că poate funcţiona şi la noi.
În ceea ce priveşte suspendarea permiselor, informaţia de ieri a fost puţin eronată. Nu s-a discutat niciun moment renunţarea la măsura posibilităţii suspendării permiselor pentru neplata amenzilor de circulaţie. Este un mecanism foarte clar, stabilit împreună cu colegii de la Ministerul Afacerilor Interne şi cu colegii de la Justiţie, astfel încât, după trecerea unor perioade de timp, care sunt foarte bine delimitate prin ordonanţă, dacă nu se plăteşte amenda de circulaţie, se comunică către autoritatea locală, autoritatea locală emite somaţie de plată în care avertizează posesorul de permis de conducere că există posibilitatea suspendării în cazul în care nu va plăti amenda de circulaţie.
Şi dacă la finalizare a acestei ultime perioade nu se întâmplă, atunci sistemul intră în vigoare pe platformă digitală interconectată între autorităţile locale şi Ministerul de Interne. Cetăţeanul despre al cărui permis vorbim nu va trebui să vină la Poliţia Rutieră, nu trebuie să predea permisul, pur şi simplu, după trecerea celor 90 de zile, după cele 15 zile iniţiale de plată, se va suspenda dreptul de a conduce. Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare şi acest mecanism este propus a intra în vigoare peste şase luni de zile, până în momentul în care pregătim aceste platforme digitale, care vor fi interconectate. De asemenea, normele de aplicare se vor propune de Ministerul de Interne cu Ministerul Dezvoltării, prin hotărâre de guvern.
În ceea ce priveşte Poliţia Locală, autorităţile locale, se instituie alte norme de reprezentare, normă de personal pentru poliţia locală: de la 1 la 1.000, de la un poliţist local la 1.000 de locuitori, la un poliţist local la 1.200 de locuitori, respectiv, pentru serviciile de pază, care sunt la Consiliul Judeţene, de la un poliţist la 5.000 de locuitori, la un poliţist la 6.500 de locuitori, care generează în ansamblu, pe simulările noastre, reducerea numărului de posturi de poliţie locală cu 609 la nivel naţional.
Pentru autorităţile locale unde veniturile proprii nu acoperă cheltuielile de salarii, se va propune printr-un act normativ cu putere de lege, în 60 de zile, intrarea în vigoare a unei grile de salarizare, care va fi în vigoare, evident, până la noua lege a salarizării unitare, care va prevedea, la fel, grile. Vreau să vă spun că, la nivelul anului 2024, 644 de autorităţi locale, unităţi administrativ-teritoriale, îşi puteau acoperi din venituri proprii cheltuielile de personal, toate celelalte, până la 3.228, nu îşi puteau acoperi aceste venituri.
La autorităţile locale, la comune, pentru că discuţiile cu structurile asociative, evident, au avut în vedere şi realitatea care s-a schimbat de-a lungul timpului în România, am propus, şi guvernul şi coaliţia au fost de acord, ca să instituim alte două trepte de norme de personal, astfel încât pentru comunele, care sunt în număr de 5, între 20 şi 50 de mii de locuitori, să avem o normă de personal crescută faţă de segmentul 10-20 de mii, şi la peste 50 de mii, unde avem o comună, comuna Floreşti, în Cluj, să avem iarăşi o normă de personal crescută. La fel, există reglementarea, care a fost din primul moment în proiectul de act normativ, legat de emiterea în 60 de zile a unui proiect, a unui act normativ cu putere de lege pentru posibilitatea externalizării încasării creanţelor bugetare şi fiscale locale de către autorităţile locale, va fi o posibilitate, nu o obligaţie, astfel încât acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
În privinţa centrelor militare judeţene, ordonanţa de urgenţă prevede obligaţia Ministerului Apărării Naţionale ca în 60 de zile să vină cu un proiect de act normativ, la fel, de putere de lege, de modificare a legislaţiei specifice, astfel încât de la 1 ianuarie 2027 aceste centre militare judeţene să fie finanţate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. În ceea ce priveşte eficientizarea structurilor autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, la autorităţile administraţiei publice locale se prevede un mecanism de reducere cu 30% a numărului de personal din aparatul de lucru al consiliului judeţean sau al primarului, cu o frână de 20% posturi ocupate şi care, din simulările noastre, generează la nivel naţional o reducere de 10% a posturilor ocupate - mai exact, 12.794 de posturi.
Foarte important că, pe baza datelor pe care le-am cules prin instituţiile prefectului, există 731 de unităţi administrativ-teritoriale care nu vor fi afectate de reducerile de posturi ocupate, ceea ce înseamnă că sunt cel puţin atâtea UAT-uri, cel puţin o pătrime din UAT-uri care şi-au gestionat în mod corect, echilibrat, eficient resursa umană şi nu necesită să reducă posturile ocupate.
Alternativ, în 2026, faţă de această reducere a posturilor, se permite reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, dar din 2027 prima variantă este obligatorie pentru toate unităţile administrativ-teritoriale. La fel, la instituţiile prefectului se prevede o reducere a posturilor cu 25%, care pe cifrele din sistem generează o reducere a posturilor ocupate cu 10%.
La nivel naţional, cu excepţiile din domeniile pe care le cunoaşteţi, unde vor exista măsuri compensatorii - de la sănătate, de la cultură, de la apărare şi interne, se prevede o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% pentru toate celelalte instituţii guvernamentale, ministere şi subordonate acestora. Reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, în cazul în care au fost efectuate reduceri în cursul anului 2025, acestea vor fi avute în vedere la finalizarea procedurii de reducere de 10% a cheltuielilor.
În ambele mecanisme, şi închid aici, atât la autorităţile locale cât şi la autorităţile centrale, propunerea din ordonanţa de urgenţă permite luarea în considerare a reducerilor de cheltuieli de personal efectuate în 2025, atât la local - dacă s-a efectuat, se va lua în considerare -, cât şi la central. Ambele mecanisme sunt în aşa fel gândite încât ele să nu penalizeze o autoritate care în 2025 deja a făcut reduceri de cheltuieli."
