Bechtel a mituit diplomaţi americani pentru a câştiga contracte bănoase în Europa de Est

Sediul central al firmei Bechtel, San Francisco
Sediul central al firmei Bechtel, San Francisco (David Paul Morris/Getty Images)

Celebra companie Bechtel, care ar fi trebui să construiască în România Autostrada Transilvania, este acuzată într-o anchetă jurnalistică semnată de revista americană Foreign Policy că a mituit diplomaţi americani pentru a câştiga contracte bănoase în mai multe state din Europa de Est, relatează digi24.

Unul dintre exemplele date de jurnaliştii americani este contractul încheiat de Bechtel cu statul român în 2003, perioada "de glorie" a guvernării Adrian Năstase, contract al cărui exemplar orginal s-a "rătăcit", ca prin farmec, în timpul mandatului de ministru al lui Dan Şova.

Ancheta jurnaliştilor de la Foreign Policy a pornit de la o porţiune de 76 de kilometri de autostradă pe care Bechtel, a construit-o construit în Kosovo.

„Una dintre cele mai sărace ţări din Europa voia un drum, aşa că mega-constructorul american Bechtel i-a vândut o autostradă de 1,3 miliarde de dolari, cu sprijinul unui puternic ambasador american. Partea amuzantă e că, în timp ce autostrada abia dacă este folosită, ambasadorul lucrează acum pentru Bechtel”, scrie foreignpolicy, citată de digi.24

Diplomatul care ar fi sprijinit firma Bechtel este Christopher William Dell, ambasador în Kosovo între 2009 şi 2012 care s-a pronunţat deseori, pe când era ambasador, în favoarea autostrăzii, în condiţiile în care mai multe evaluări independente arătau că proiectul era inutil.

Deşi considerat inutil, proiectul a fost pus în operă iar autostrada a costat 1 miliard 300 de milioane de dolari, ceea înseamnă un cost de peste 17 milioane de dolari pe kilometru.

Fostul ambasador este actualmente reprezentant al Bechtel în Mozambic şi, potrivit foreignpolicy, ar fi primit foloase materiale din contractul semnat de Bechtel cu autorităţile de la Pristina.

În ceea ce priveşte autostrada Transilvania, foreignpolicy.com scrie că în România, Bechtel a negociat direct cu Guvernul şi a semnat un contract fără licitaţie, în 2003, pentru modernizarea reţelei "aproape inexistente" de autostrăzi a ţării.

"Valoarea contractului: 2,7 miliarde de dolari. Proiectul s-a transformat însă într-un coşmar lung de zece ani pentru ambele părţi, plin de întârzieri, certuri şi acuzaţii de corupţie şi proastă administrare. Potrivit unei analize a Economist Intelligence Unit, Bechtel a livrat 12,5% din drumul pe care se angajase să-l construiască. A încasat totuşi 64% din valoarea contractului, reziliat în mai 2013”, arată foreignpolicy.com.

Bechtel a negat orice legătură între poziţia deţinută de diverşi diplomaţi americani în Europa de Est şi şi contractele încheiate de companie cu autorităţile din respectivele state, mai arată digi24.

Bechtel, statul român şi Dan Şova

Revenind în România, amintim că proiectul pentru construirea autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003, iar construcţia lui a început în 2004. Termenul final al lucrării era anul 2012.

Contractul iniţial a fost schimbat de mai multe ori de-a lungul anilor, iar în anul 2013 contractul a fost reziliat, urmând ca statul român să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro plus, potrivit lui Dan Sova, datorii de 50 milioane de euro acumulate la zi din 2012.

În 2013, contractul pur şi simplu "a dispărut", chiar înainte de a fi desecretizat. Dan Şova, la vemea respectivă ministru, a pretins că atunci când a cerut contractul de la Ministerul Transporturilor s-a constatat că acesta "dispăruse" şi ca atare s-au declanşat procedurile, inclusiv de natură penală.

Mai merită reamintit în context că interesele Bechtel-ului au fost reprezentate în România, încă din 2003, de mama vitregă a fostului ministrului (proaspăt reprimit în PSD), Ana Diculescu Şova, avocat al NNDKP.

Negocierile pentru rezilierea contractului Bechtel ar fi fost purtate tot de mama vitregă a lui Dan Şova în calitate de avocat al companiei americane. Ulterior scandalului izbucnit în presă pe această temă, NNDKP a negat că Ana Diculescu Şova ar fi avut vreo implicare în negocieri, afirmând că asistenţa juridică pentru Bechtel a fost asigurată de un alt avocat din cadrul firmei, respingând astfel acuzaţiile de conflict de interese formulate în presă în legătură cu asistenţa juridică acordată companiei Bechtel.

Merită menţionat şi faptul că avocatul ce a acordat consultanţă statului la încheierea contractului cu firma Bechtel, avocata Simona Neagu, s-a angajat, la trei ani de la semnarea contractului, la firma Nestor, Nestor, Kingston, Diculescu, Petersen. Din 2008, Simona Neagu a devenit partener în firmă.

NNKDP este una din cele mai "norocoase" case de avocatură din România, implicată în privatizarea Romtelecom, Petrom şi BCR - o vânzare care a bătut, ca sumă, conform business.rol.ro toate recordurile româneşti şi est-europene în materie de privatizări bancare. În două dintre cele trei privatizări (Romtelecom şi BCR) casa NNDKP a consiliat statul, iar în cea de-a treia, vânzarea Petrom, NNDKP a consiliat cumpărătorul, compania austriacă OMV.

Legăturile lui Dan Şova cu perdantul contract Bechtel nu se opresc aici. Compania de Autostrăzi, aflată în subordinea ministrului a fost reprezentată în relaţia cu Bechtelul de avocatul Adrian Raţiu fost partener într-o casă de avocatură cu Dan Şova. Avocatul Raţiu, care a reprezentat statul atât la negocierile cu Bechtelul din 2005 cât şi la rezilierea contractului din 2013, a fost asociat cu ministrul PSD Dan Şova în firma de consultanţă juridică Şova, Raţiu şi Asociaţii, înfiinţată în 1997.

Conform publicaţiei Curentul, Adrian Raţiu a fost un fel de ucenic al lui Victor Babiuc, fost ministrul al Justiţiei şi al Apărării, condamnat la trei ani de puşcărie în dosarul schimburilor de terenuri cu Gigi Becali. Raţiu a fost secretar general al Ministerului Apărării Naţionale, poziţie din care a avut acces la multe informaţi ale unor obiective de interes strategic, devenind ulterior partener coordonator în Societatea Civilă de Avocaţi “Babiuc, Sulica & Partners”

Raţiu a oferit consultanţă în privatizarea unor companii de stat din industria construcţiilor navale şi din industria metalurgică şi industria grea, acolo unde în general au activat investitorii ruşi.

Ca şi NNKDP, firma de avocatură Raţiu & Raţiu a beneficiat de contracte foarte bănoase cu statul. În 2010, firma care avea în mod oficial un număr de 11 avocaţi înregistraţi în Baroul Bucureşti, a câştigat un contract cu o valoare de 13,5 milioane de lei plus TVA (3,2 milioane de euro) pentru a oferi „servicii de consultanţă şi reprezentare juridică pentru probleme punctuale cu care se confrunta C.N. Loteria Română”, pentru o perioadă de 26 de luni.