Băsescu: Vom susţine ca reducerea de 30 de miliarde să nu se facă de la fondurile de coeziune şi PAC

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că obiectivul la Consiliul European este acela de a susţine ca reducerea de 30 de miliarde de euro de la bugetul 2014-2020 să nu se facă de la fondurile de coeziune şi de la Politica Agricolă Comună, fapt ce ar afecta România.

În cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual, şeful statului a explicat că „se prefigurează o dezbatere care în linii mari să plece de la stadiul la care a fost întreruptă în noiembrie 2012”, adică reducerea bugetului faţă de propunerea Comisiei Europene cu 100 de miliarde de euro. Pentru 70 de miliarde de euro s-a găsit deja o soluţie în noiembrie, iar „miza acestui Consiliu este de unde să se reducă încă 30 de miliarde”.

„Aici, obiectivele noastre par a fi clare. Vom vedea care sunt jocurile din interiorul Consiliului, dar în mod categoric România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie amputate, reduse de la Politica Agricolă Comună sau de la coeziune. Trebuie să găsim alte zone. Este punctul de vedere al României. Vom vedea acolo, cum vor evolua lucrurile. Sigur, poziţia noastră va fi bazată şi pe intervenţiile, notificările pe care Guvernul le-a făcut în Consiliul Uniunii, fie la Consiliul de Agricultură, fie la Consiliul de Transporturi, fie la Consiliul de Dezvoltare Regională, fie în CAG sau în CAGRE. Deci, îmi voi baza poziţia în Consiliul European pe aceste poziţii pe care guvernul le-a avut deja în zona de competenţă strict guvernamentală. Din acest motiv am şi solicitat de la guvern poziţiile care au fost până acum în aceste structuri ale Consiliului UE care sunt rezervate strict guvernului, pentru că mi-ar fi extrem de utile ca argument în susţinerile pe care le voi avea”, a spus Traian Băsescu, înainte de a pleca la Consiliul European.

Şeful statului a precizat că o miză va fi identificarea unor sume pentru a fi alocate dezvoltării sistemului de irigaţii, iar o alta, plăţile directe în agricultură.

„O miză a noastră pe care nu o pot identifica, sau nu îmi este uşor să o identific în acest moment din punct de vedere al dimensiunii - dar asta rămâne la văzând şi făcând - ar fi ca din fondurile alocate ori la coeziune, ori la dezvoltare rurală, ori în alte zone ale bugetului să putem utiliza o anumită sumă pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii. Una din mizele mele pentru acest Consiliu este legat de agricultură la plăţile directe, dar privind la toate analizele care vizează ce se va întâmpla în lume în următoarele decenii se pare că până în anul 2030 solicitarea pieţei pentru alimente va creşte cu circa 30%. Din acest motiv, având în vedere că discutăm de exerciţiul bugetar 2014-2020 este esenţial ca România să fie în pas cu această evoluţie în ceea ce priveşte solicitarea de hrană. De aceea vom încerca şi o soluţie cât mai bună pentru plăţile pentru agricultură, dar şi găsirea unei soluţii ca dezvoltarea, modernizarea sistemelor de irigaţii în România să fie acceptată a fi introdusă, cel puţin pentru România, din fondurile alocate pentru bugetul 2014-2020”, a subliniat preşedintele.

Ca şi la Consiliul European din noiembrie 2012, România pledează pentru TVA eligibil măcar pe unele segmente, cum ar fi fondurile de coeziune, „unde TVA-ul e o sumă foarte mare, mai ales că avem şi un TVA aproape de limită, 24%, aproape de limita maximă în Uniune, ceea ce ar uşura pe de o parte problemele bugetare, ne-am acoperi de aici contribuţia autohtonă, dar e o întreagă construcţie”.

Totodată, preşedintele Traian Băsescu mizează pentru top-up-ul (creşterea cu 10% a contribuţiei UE, indiferent de programe) pentru situaţiile în care România rămâne în acord cu FMI şi UE.

Şeful statului şi-a exprimat speranţa că joi şi vineri se va ajunge la un acord privind viitorul buget.

„Să sperăm că astăzi şi mâine vom finaliza toate dezbaterile şi negocierile legate de perspectiva financiară multianuală a UE. De ce? Suntem deja la mijlocul primului trimestru al anului 2013. 1 ianuarie 2014 este doar la zece luni distanţă, dar deciziile politice de astăzi şi mâine vor trebui transpuse în reglementări ale Consiliului UE şi ale Parlamentului, mai ales că Parlamentul este co-decident împreună cu Consiliul UE - deci nu cu Consiliul European, să nu faceţi confuzie. Parlamentul şi Consiliul UE, structura rezervată strict reprezentării guvernelor, sunt co-decidenţi în legislaţia care trebuie să pună în aplicare decizia politică ce s-ar lua eventual astăzi şi mâine. Deci, este un drum lung de parcurs până la implementare”, a spus Traian Băsescu.

În opinia sa, şansele de a ajunge la o înţelegere nu sunt „maxime”, dar sunt „mult mai mari” decât în noiembrie. „Orice analiză ne arată că ar mai putea fi probleme şi legate de Italia, care e un mare contributor şi se află în campanie electorală; să vedem cu Marea Britanie cum se acomodează lucrurile, chiar şi cu Germania, care este o adeptă a reducerilor drastice”, a punctat preşedintele.