Traian Băsescu: Prioritatea mea la Consiliul European este legată de buget şi de Republica Moldova

Înainte de a pleca la prima sesiune de lucru a reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a declarat - din salonul oficial al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” - că prioritatea sa la reuniunea care are loc joi şi vineri este legată de buget şi de Republica Moldova.

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui Băsescu

- Prioritatea mea la acest Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova.

- Nu văd şansele de a ajunge la o înţelegere ca maxime, dar sunt mult mai mari.

- O miză a noastră ar fi ca din fondurile alocate în alte zone ale bugetului să putem dezvolta ajutor pentru agricultură.

- România va susţine ca acele 30 de miliarde să nu fie reduse de la politica agricolă comună sau de la coeziune.

- Pe agendă sunt trei subiecte: contribuţia comerţului internaţional la creşterea economică şi la creşterea numărului locurilor de muncă; situaţia din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii şi reacţia UE la evenimentele din aceste zone, mai ales la fenomenul primăverii arabe; cadrul financiar multianual 2014-2020.

- În primul rând, avem ca prioritate solicitarea ca acordul de asociere UE-Moldova să fie finalizat cât mai rapid, astfel încât, la noiembrie, la Vilnius, să fie semnat acest acord. Un al doilea subiect e legat de situaţia din Orientul Mijlociu şi nordul Africii şi reacţia UE, în mod deosebit, la aşa numitul fenomen al primăverii arabe. În interiorul acestui subiect se va dezbate situaţia din Siria şi Mali.

- Vom vedea care sunt jocurile din interiorul Consiliului, dar categoric, România va susţine că cele 30 de miliarde să nu fie amputate de la Politica Agricolă Comună sau Coeziune. Poziţia noastră va fi bazată şi pe intervenţiile pe care Guvernul le-a făcut în Consiliul UE, fie la Agricultură, fie la Transporturi, fie la Dezvoltare Regională, fie în CAGRE.

- Vom încerca TVA eligibil măcar pe unele segmente ale banilor alocaţi României, spre exemplu la fondurile de coeziune, unde TVA este o sumă foarte mare. Ne interesează creşterea avansurilor de la 2% la 4-6% şi Top-up pentru situaţia în care România rămâne în acord cu FMI şi UE.

- Top-up adaugă 10% la contribuţia UE pe diverse proiecte şi reduce corespunzător contribuţia naţională. Să sperăm că până vineri vom finaliza toate dezbaterile şi negocierile legate de perspectiva financiară multianuală a Uniunii.

Bugetul, redus 100 de miliarde de euro

Preşedintele Traian Băsescu participă joi şi vineri la Consiliul European de la Bruxelles, unde va avea loc a doua rundă de negocieri la nivelul celor 28 de lideri ai statelor UE privind cadrul financiar multianual 2014-2020 al Uniunii.

În perioada 22-23 noiembrie 2012, la recentul Consiliu European dedicat special acestui subiect nu s-a ajuns la un acord final, însă s-a acceptat o reducere totală de 100 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, de 1.033 miliarde de euro.

La acea reuniune, liderii europeni au identificat soluţii de tăieri pentru 70 de miliarde de euro, rămânând ca la viitorul Consiliu să se pună de acord pentru distribuirea pe capitole a restului de reducere de 30 de miliarde.

La acest Consiliu, misiunea preşedintelui Băsescu şi a delegaţiei României este să obţină o formulă de calcul a bugetului european care să implice o reducere cât mai mică asupra alocării naţionale, care oricum va fi semnificativ mai mare faţă de nivelul de 33,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Obiectivul preşedintelui Băsescu şi al delegaţiei care îl însoţeşte, din care vor face parte şi ministrul de Externe Titus Corlăţean, precum şi secretari de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, este obţinerea unor sume cât mai mari pe instrumentele principale ale alocării României – fondurile de coeziune, plăţile directe pentru agricultură şi dezvoltarea rurală, declara miercuri premierul Victor Ponta.

"Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea nişte alocări corecte pentru România atât pe fonduri de coeziune, cât şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămâne 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămâne din 48 să fie cât mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece", a precizat Victor Ponta în şedinţa de guvern de miercuri.

Pentru România este importantă - în afară de suma rezultată pentru România în urma stabilirii unei formule de calcul - obţinerea unor alte obiective care vor facilita o absorbţie mai eficientă pentru perioada 2014-2020: nivel de cofinanţare de 95% pentru ţările care sunt în acorduri cu FMI şi Comisia Europeană, eligibilitatea TVA şi pentru proiectele de infrastructură, un procent cât mai ridicat pentru prefinanţare.

După Consiliul din noiembrie, Traian Băsescu declara că a reuşit stabilirea unui nivel de cofinanţare de 85% faţă de propunerea aflată pe masă de 75% şi că rămâne ca obiectiv includerea unui "top-up" de încă 10% condiţionat de aflarea în acord cu FMI şi Comisia Europeană şi că a mai obţinut un nivel al prefinanţării de 4% faţă de 2% în propunerea iniţială, însă doreşte ca în urma negocierilor următoare să ajungă măcar la 7%, în prezent România beneficiind de o derogare pentru un procent de 9%.

În scrisoarea transmisă liderilor UE, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, anunţa marţi că negocierile vor începe mai devreme decât de obicei, de la ora locală 15.00, prin prezentarea unei propuneri de buget de către echipa sa. El menţiona şi că pentru vineri, ziua a doua a Consiliului, punctele de pe agendă sunt altele – comerţul internaţional, situaţia din Mali, Primăvara Arabă.