Bande de migranţi înarmaţi provoacă haos în Suedia. Guvernul apelează la armată pentru a opri atacurile cu arme şi bombe

Anul trecut, Suedia a consemnat cel mai mare număr de morţi înregistrat vreodată în urma împuşcăturilor, peste 60 de morţi, iar anul acesta este pe cale să depăşească această cifră, deoarece violenţa bandelor din ţară continuă să scape de sub control, relatează site-ul de ştiri Zero Hedge.

Într-un moment în care scenele cu migranţi ilegali care inundă sudul Europei de peste Mediterană continuă fără încetare, chiar şi publicaţiile mainstream precum Financial Times nu au ezitat să identifice ce alimentează crimele şi transformă străzile Suediei în zone de război: "Şefii poliţiei au declarat că Suedia se confruntă cu cea mai gravă situaţie de securitate internă de la cel de-al doilea război mondial încoace, în timp ce bandele de migranţi care se ocupă de droguri se angajează într-un conflict sângeros", scrie FT.

Şi există chiar şi "copii soldaţi" în inima Europei scandinave: "Poliţia crede că bandele folosesc copii din ce în ce mai mult pentru a comite infracţiunile, întrucât cei sub 18 ani rămân adesea nepedepsiţi sau primesc sentinţe mici din partea instanţelor."

Titluri precum cel de la Associated Press de acum câteva zile au devenit, în mod tragic, aproape banale: Un băiat de 13 ani găsit împuşcat în pădure a fost o victimă a violenţei bandelor din Suedia. De asemenea, bandele comit în mod regulat atentate cu bombă şi incendii, distrugând uneori blocuri şi cartiere întregi.

Suedia a fost, o mare parte din ultimul deceniu, principalul bastion al politicilor liberale în materie de imigraţie din Europa, după ce a primit sute de mii de migranţi şi solicitanţi de azil din Orientul Mijlociu şi Africa. În acelaşi timp, al treilea oraş ca mărime, Malmö, este considerat de ani de zile capitala europeană a omuciderilor cu arme de foc.

Totuşi, stânga europeană tinde să pună accentul doar pe "eşecul integrării", pe "rasism" şi pe "extremismul de dreapta" - ceea ce a condus la "societăţi paralele", care au servit la declanşarea periodică a revoltelor în locurile unde se află mulţi migranţi.

Acum, după ce luna aceasta s-au mai pierdut aproximativ 12 vieţi omeneşti, printre care s-au numărat atât trecători nevinovaţi, cât şi tineri membri ai bandelor, liderii guvernamentali s-au hotărât "să devină mai duri", apelând la armată.

Prim-ministrul suedez a declarat, jo,i că l-a convocat pe şeful armatei şi pe comisarul poliţiei naţionale pentru a discuta despre modul în care forţele armate pot ajuta poliţia să facă faţă unui val de infracţiuni fără precedent, care a şocat ţara cu împuşcături şi atentate aproape zilnic.

"Suedia nu a mai văzut niciodată aşa ceva", a declarat Kristersson, joi, referindu-se la creşterea numărului infracţiunilor violente, în timpul unui discurs televizat adresat naţiunii. "În nicio altă ţară din Europa nu se întâmplă aşa ceva".

Potrivit AP:

Suedia se confruntă de ani de zile cu violenţa bandelor, dar valul de împuşcături şi atentate cu bombă din septembrie a fost teribil. Trei persoane au fost ucise în timpul nopţii în atacuri separate cu presupuse legături cu bandele criminale, care adesea recrutează adolescenţi din cartierele de migranţi defavoriizaţi din punct de vedere social, pentru a comite lovituri.

Una dintre victime a fost o femeie în vârstă de 20 de ani care a murit într-o explozie în Uppsala, la nord de Stockholm. Presa suedeză a declarat că, probabil, aceasta nu a fost ţinta atacului.

Referindu-se la tragicul atentat cu bombă din această săptămână, Kristersson a descris faptul că "o femeie de 25 de ani s-a dus la culcare aseară într-o seară complet obişnuită, dar nu a mai apucat să se trezească".

El a adăugat: "Vom vâna bandele, vom învinge bandele". Deflagraţia puternică menţionată mai sus, într-o zonă rezidenţială, a smuls faţadele mai multor case.

Guvernul de centru-dreapta al lui Kristersson a ajuns la putere anul trecut, în mare parte pe o platformă de înăsprire a luptei împotriva criminalităţii. Kristersson a făcut un lucru rar pentru un politician suedez, dând vina direct pe "politicile iresponsabile de migraţie şi integrarea eşuată" sub guvernul anterior şi pe ani de politici eşuate.