„Băieţii deştepţi” din energie, aproape de a obţine despăgubiri de 400 de milioane de euro

În dosarul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) referitor la şpaga de 1,4 milioane euro denunţată de Remus Vulpescu, consilierul ministrului Daniel Chiţoiu, s-a vehiculat o miză mult mai mare, de aproximativ 400 milioane euro, scrie marţi Gândul.

Remus Vulpescu s-ar fi dus personal la sediul DNA pentru a denunţa că i s-a propus o mită în valoare de 1.400.000 de euro, pentru a vota în favoarea unui contract preferenţial între Hidroelectrica şi compania Energon Power&Gas, în valoare de 260 milioane euro. Contractul pentru care se cerea votul lui Vulpescu dezavantaja statul român, precizează DNA.

Denunţul acestuia ar fi dus la arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a lui Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă şi a lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica.

DNA îl acuză pe consilierul lui Constantin Niţă de dare de mită şi pe Eugen Brădean de luare de mită şi complicitate la dare de mită. Mihăilă, cu ajutorul lui Brădean, ar fi aranjat vânzarea a 7 milioane de megawatti, în valoare de aproape 263 de milioane de euro, către societatea Energon Power&Gas.

Potrivit procurorilor DNA, în octombrie 2013, Ioan Mihăilă a promis unui alt membru din acelaşi Consiliu (Remus Vulpescu) suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea sarcinilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica S.A a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7 milioane de megawatti (MWh) la un preţ preferenţial de 165 de lei/MWh faţă de 175 de lei/MWh, cât este preţul mediu al pieţei, în condiţii defavorabile pentru societatea de stat, potrivit unui comunicat remis de DNA.

"Promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen, director de trading în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A şi membru în cadrul Directoratului Hidroelectrica SA. Suma promisă cu titlu de mită urmă a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice", precizează DNA.

Potrivit DNA paguba minimă ar fi fost de 125 milioane lei, iar pericolul cel mai mare era ca Hidroelectrica să intre din nou în insolvenţă. Remus Borza, fost administrator special al Hidroelectrica, este de părere că din această afacere statul pierdea după, aproximativ 290 milioane lei.

În scopul realizării acestei tranzacţii consilierul ministrului Constantin Niţă trebuia să obţină aprobarea Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Mihăilă, fiind el însuşi membru în acest consiliu format din şapte persoane, avea deja asigurate patru voturi, inclusiv al lui. Cu toate acestea a considerat necesar să obţină o majoritate mai mare, iar în acest sens l-a contactat pe Remus Vulpescu care era, de asemenea, membru în acest consiliu.

Doar că lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată, Remus Vulpescu nu a luat şpaga, ba mai mult a făcut un denunţ la DNA, fapt ce a dus la reţinerea lui Mihăilă şi a lui Eugen Brădean, implicat şi el în acest complot.

Remus Vulpescu le-a precizat procurorilor la DNA că paguba putea ajunge chiar la 400 milioane euro. Motivul - trei intermediari de energie, care au fost debranşaţi anul trecut de la conducta de curent ieftin, puteau să câştige de la stat despăgubiri în valoare de 400 milioane euro.

Cum acţionau „băieţii deştepţi din energie”

În intervalul 2001-2004 Hidroelectrica a încheiat contracte cu 10 companii, cei 10 băieţi deştepţi despre care vorbeşte administratorul special al Hidroelectrica: Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România şi Euro P.E.C. Practic Hidrolectrica vindea energie ieftină, sub preţul pieţei, către aceste 10 companii, care îl revindeau apoi cosumatorilor din România la un preţ mare. Iar din cauza faptului că energia electrică era achiziţionată cu un preţ mult sub preţul pieţei, statul a înregistrat prejudicii de sute de milioane de euro. Contractele care dezavantajau statul au fost semnate sau prelungite de-a lungul vremii de reprezentanţi din PSD, PDL şi PNL.

Când Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în 2012, administratorul special al companiei a hotărât să denunţe contractele cu companiile Energy Holding, Euro-P.E.C., EFT AG, EFT România, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie. Această decizie a provocat două tipuri de litigii în instanţă, respectiv în unele procese statul cerea despăgubiri de la aceste companii, iar în altele acestea solicitau despăgubiri de la stat considerând că întreruperea contractelor este nelegală.

Trei dintre companii, Energy Holding, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries au dat în judecată Hidroelectrica şi au cerut daune de 400 milioane euro. În această lumină trebuie văzut contractul pentru care consilierul ministrului Constantin Niţă a vrut să-l mituiască pe Remus Vulpescu cu 1,4 milioane euro.

În cazul în care acest contract era aprobat, Energy Holding, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries ar fi putut să câştige procesele cu statul român în care îi cer daune de circa 400 milioane euro pentru că au fost debranşate de la conducta de curent ieftin.

”Acest contract reabilita, legitima contractele băieţilor deştepţi. Şi acum suntem în litigii cu ei. Acest contract le venea ca o mănuşă. Puteau spune: Uite contracte identice cu ale noastre au fost încheiate de Hidroelectrica. Onorată instanţă reactivează-ne contractele”, a declarat pentru Gândul, Remus Borza, fost administrator special al Hidroelectrica.

Această concluzie a fost reţinută şi de procurorii anticorupţie în referatul în care au solicitat arestarea lui Ioan Mihăilă şi Eugen Brădean: ”Impactul generat de încheierea unui astfel de contract asupra dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată în litigiile pe care Hidroelectrica S.A le are cu traderii de energie electrică pentru contractele denunţate de către administratorul judiciar în cadrul procedurii poate determina respingerea acţiunilor formulate, în condiţiile în care Hidroelectrica susţine că încheierea unor astfel de contracte este profund păguboasă pentru viitorul companiei”.