Baconschi: Georgescu e parodia involuntară a unui mic Ceauşescu care încearcă să oprească cu o umbrelă sovietică ploaia de miliarde de la UE

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi a opinat, la podcastul Epoch Times, că "fenomenul Călin Georgescu" – promovat intens pe reţelele sociale şi transformat într-un vector al propagandei Kremlinului – a fost pregătit în timp sub ochii statului român, însă procurorii nu au explicat în rechizitoriu cum s-a produs această construcţie.

Baconschi a subliniat că, în loc să investigheze genealogia fenomenului, ancheta Parchetului General s-a concentrat exclusiv pe evenimentele de după anularea alegerilor, omiţând responsabilităţi interne şi lăsând impresia că vina aparţine doar Rusiei şi grupării asociate lui Georgescu.

Redăm mai jos declaraţiile fostului şef MAE.

Jurnalistă: Procurorul General a ieşit personal, lucru fără precedent, să vorbească despre războiul hibrid, despre ruşi. Nici Alex Florenţa, însă nici rechizitoriul nu explică clar cum s-a putut produce "fenomenul Călin Georgescu", cum a fost pusă la cale acea deturnare a alegerilor, pentru care s-a şi anulat turul 2, cum de ruşii au zburdat nestingheriţi, cine a băgat bani în Călin Georgescu, cine l-a sprijinit din umbră. Cum vă explicaţi, dumneavoastră, care cunoaşteţi modul în care funcţionează statul român, faptul că nu vedem niciun acuzat, niciun inculpat din structurile statului român. Şi credeţi că vom vedea?

Teodor Baconschi: E bine că procurorii au muncit câteva luni după toată tevatura din decembrie şi s-au prezentat acum cu un rechizitoriu destul de stufos, am înţeles că are câteva sute de pagini, cu multe date concrete, dar, într-adevăr, concentrându-se doar pe ce s-a întâmplat după anularea alegerilor de către Curtea Constituţională.

Şi aveţi dreptate când observaţi că genealogia fenomenului Georgescu a rămas subterană, nevăzută, nepalpată, nerelevată publicului. Deci aici e o fractură în modul de operare al procuraturii, ca şi cum ar da vina numai pe ruşi şi pe această grupare, care e în mod evident, prin Georgescu – vector al propagandei Kremlinului – am observat, toţi cei care ne-am păstrat luciditatea şi simţul critic, am notat de multă vreme că Georgescu vorbeşte pe limba Kremlinului 100%. Practic toate mesajele legate de Occident, de situaţia din România sau de războiul din Ucraina sunt calchiate după Zaharova, Peskov şi toată grupa lui Putin de la Kremlin.

Însă acest fenomen n-a apărut peste noapte, a explodat peste noapte, însă a fost pregătit sub ochii indolenţi...

Jurnalistă: Posibil să fie chiar ochii complici, credeţi că se putea? Pregătirea a ceva de o asemenea amploare e greu de făcut fără complicitatea unei părţi a statului român până la urmă. Şi închisul ochilor este o complicitate.

Teodor Baconschi: Asta este şi consecinţa felului în care am trecut de la comunism la democraţie. Peste noapte partidul comunist dispare, 4 milioane de membri. Tot peste noapte câştigă alegerile urmaşii comuniştilor care spun că au făcut revoluţia, că au dat jos comunismul. Cam pe tipul ăsta de ambiguitate s-a construit democraţia în România. Şi vedem că ea se răzbună pentru că dacă am pornit de acolo de 35 de ani într-o formă sau alta, iar cel mai mare partid din România, PSD, a fost obligat cumva să relativizeze...

Adică pe de-o parte să spună Ceauşescu era rău, l-am dat jos, suntem social-democraţii europeni care transformă ţara, pe de altă parte ei continuau acel regim cu oameni, cu mentalităţi, cu idei, cu doctrine. Şi au fost tot cei care au minimalizat în timp, au redus comunismul la Ceauşescu şi după aceea au început, prin primele forme de suveranism, Vadim Tudor şi aşa mai departe, anii ’90, au început să spună, doamne, Ceauşescu era de fapt un mare patriot, au pus umărul la relativizarea crimelor comunismului şi la transmiterea publică a unei imagini în special focalizate pe Ceauşescu – patriotul care juca şi cu Est şi cu Vestul, ţinea numai cu România.

Georgescu este parodia involuntară a unui mic Ceauşescu care, mă rog, ne redă demnitatea furată de Uniunea Europeană şi nu ne mai lasă călcaţi în picioare şi încearcă să oprească cu o umbrelă sovietică şi ploaia de miliarde de la Uniunea Europeană să nu cumva să ne dezvoltăm prea rapid, să ne deşteptăm în sfârşit, cum ne îndeamnă imnul naţional, şi să vedem cum stau lucrurile de fapt.