Avertismentul unui economist: Bolojan are şanse să devină mai degrabă un Don Quijote de România, decât un Elon Musk
Preşedintele PNL Ilie Bolojan are şanse să devină mai degrabă un Don Quijote de România, decât un Elon Musk, dacă nu va veni cu planuri concrete de restructurare a cheltuielilor publice, a aparatului de stat, a avertizat, într-o intervenţie la Antena 3, economistul Adrian Negrescu.
Expertul a atras atenţia că, din draftul legii bugetului pe 2025, aflăm că cheltuielile cu bunuri şi servicii vor creşte în 2025 în loc să scadă, iar cele cu personalul vor scădea nesemnificativ, cu 0,4%, de la 9,3% la 8,9% din PIB.
Jurnalistă: Ilie Bolojan, comparat acum cu Elon Musk, cel care se va ocupa de eficientizarea statului. Se pregătesc însă aceste măsuri, concedieri, reduceri de cheltuieli. Cum vedeţi?
Adrian Negrescu: Păi hai să le vedem în primul rând, că fără aceste măsuri concrete, fără aceste planuri concrete de restructurare a statului, probabil domnul Ilie Bolojan nu va fi Elon Musk din România. Va fi Don Quijote, în lupte cu morile de vânt, pentru că nu avem încă nimic concret pe zona asta de restructurare a statului.
Şi atenţie, în proiectul legii bugetului, ca să vă daţi seama, apropo de restructurare şi de reforme, scrie că cheltuielile cu bunuri şi servicii, cu achiziţiile de maşini, de laptopuri, de telefoane, de mobilă, de tot felul de afaceri de partid, acestea rămân în continuare la 5,2% din PIB, la fel ca anul trecut. Şi dacă luăm în considerare că vom avea un PIB mai mare, asta înseamnă că cheltuielile cu bunuri şi servicii vor creşte în 2025 în loc să scadă. Păi unde e reforma promisă? Unde sunt măsurile de restructurare?
Şi mai e un lucru important, eu n-aş merge pe ideea să dăm bugetarii afară aşa, de pe o zi pe alta, zeci, sute de mii de oameni, pentru că am crea o gravă problemă socială. Trebuie să le găsim acestor oameni nişte locuri de muncă, trebuie să vedem exact cum îi recalificăm, pentru că aceşti oameni au şi ei familie, au salarii, au rate la bancă, nu poţi să îi dai afară de pe o zi pe alta, fără să te gândeşti la soarta lor.
Jurnalistă: Spunea ministrul finanţelor că e aşa ca în mediul privat. Va fi simplu.
Adrian Negrescu: Dacă ar fi aşa de simplu să duci un om de la stat în sectorul privat, cred că mâine ar pleca mulţi dintre cei din sectorul public. Dar nu se poate, pentru că sunt cunoştinţe diferite, un alt mod de a lucra. Sunt multe aspecte care trebuie luate în calcul, atenţie, într-un studiu de impact. Şi n-am văzut încă de la domnul Bolojan ceva concret pe zona studiilor de impact legate de măsurile astea pe care le propun.
Ei vorbesc foarte mult de comasare. Păi dacă comasez două instituţii fiecare cu câte o mie de oameni, faci o instituţie mai mare cu două mii de oameni. Nu faci niciun fel de reducere de cheltuieli, pentru că vei avea aceiaşi oameni şi aceleaşi cheltuieli, inclusiv cu sediile, cu cheltuielile administrative în general.
Deci avem nevoie de o restructurare. Dar restructurare nu se poate face decât printr-un studiu foarte clar de impact. Pentru că altfel vom vedea din ce în ce mai mulţi bugetari în stradă. Apropo, poliţiştii ăştia pe care îi prezentaţi dumneavoastră sunt printre cei mai afectaţi. De ce? Pentru că cei de pe stradă îşi făceau salariul, cam 30% din salariul lor era reprezentat de orele alea care nu se mai plătesc, orele suplimentare, care nu se mai plătesc şi vor fi compensate cu timp liber. Păi dacă îi dai timp liber poliţistului, în condiţiile în care noi avem o criză de personal în poliţie, s-ar putea să nu mai avem poliţişti pe stradă. Şi asta ar fi o mare problemă din punct de vedere social.
Jurnalistă: Corect, urmărim toate discuţiile şi aşteptăm şi concluziile, chiar şi sindicaliştii în ceea ce priveşte poliţiştii spuneau că aceştia pierd undeva între 1.000 şi 2.000 de lei în funcţie de fiecare caz.
Adrian Negrescu: 30% din salariu, vă spun. Da, este mult, mult, foarte mult.
