Autostradă în Amazonia boliviană cu vărsare de sânge
Preşedintele bolivian, Evo Morales, a suspendat proiectul privind construcţia unei autostrăzi în Amazonia după reprimarea unei manifestaţii împotrivă a indigenilor. Bilanţul este tragic: 6 morţi, 37 de dispăruţi, zeci de răniţi, femei însărcinate, copii şi bătrâni care au simţit pe pielea lor mâna grea a lui Morales. Preşedintele de etnie aymara a cerut forţelor de ordine să desfiinţeze zona de campare a indigenilor, aflaţi de 42 de zile pe drum şi care se îndreptau spre capitală, pentru a împiedica construcţia unui drum naţional care va împărţi în două Parcul Naţional Tipnis, notează marţi ziarul ABC.
Un dispozitiv de 500 de agenţi ai poliţiei au trecut cu tăvălugul peste tot ce se găsea în zonă şi au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care au încercat să se apere cu săgeţi. Operaţiunea s-a desfăşurat când manifestanţii erau campaţi în apropiere de municipiul Yucumo, la 300 de kim distanţă de La Paz. Bilanţul dramatic include şi moartea unui bebeluş de trei luni sufocat de gazele lacrimogene. În timpul confruntărilor indigenii au încercat să fugă în munţii învecinaţi. Cei care nu au reuşit au fost încătuşaţi şi transferaţi în autobuze, camioane şi maşini de salvare spre destinaţii necunoscute.
Ziariştii trimişi în zonă au consemnat abuzurile, dar în multe cazuri echipamentele lor au fost confiscate. După protestele masive ale indigenilor împotriva construcţiei autostrăzii, preşedintele Morales a sistat proiectul menit să împartă în două Parcul Naţional Tipnis. Asaltul asupra zonei de campare a provocat o criză în guvernul Morales: ministrul apărării, Maria Cecilia Chacon, a demisionat luni exprimându-şi dezacordul faţă de acţiunea brutală a guvernului. Principalul sindicat, Central Obrera Boliviana, a convocat pentru marţi o grevă generală. A plouat din toate părţile cu critici la adresa guvernului lui Morales pentru a fi rezolvat prin forţă un conflict ce trebuia soluţionat la masa dialogului.
Ultima tentativă de sâmbătă a fost cel care a stârnit primul episod violent: ministrul de externe, David Choquehuanca, a încercat să-i descurajeze pe manifestanţi să-şi suspende marşul spre capitală. Într-un episod confuz, ministrul a fost transformat în scut uman al protestatarilor care au încercat să străpungă cordonul poliţiei. Manifestanţii, grupuri indigene care de obicei susţin guvernul, membri ai partidului MAS (Mişcarea spre Socialism) şi opoziţia sunt toţi furioşi pe Evo Morales. Alejandro Almaraz, fost ministru adjunct al pământurilor, s-a alăturat marşului condamnând guvernul: 'Brutalitatea agresivă nu ne va opri. Nu vom permite dictaturilor militare şi nici dictatorului Evo Morales să ne încalce drepturile', a spus el.
Guvernul propune un referendum pentru a rezolva conflictul dar cei afectaţi au ripostat că Tipnis este catalogat drept pământ originar care - potrivit noii Constituţii a lui Morales care apără drepturile indigenilor - este sfânt şi de neatins. Indigenii sunt împotriva drumului pentru că spun că va afecta mediul şi va transforma zona într-un uriaş câmp de cultivare a plantelor de coca, ce stau la baza producţiei de cocaină. Morales care, pe lângă preşedinte, este şi liderul celor şase federaţii a producătorilor frunzelor de coca, susţine că autostrada este necesară pentru a deschide un coridor bioceanic care să străbată Amozonia până în Brazilia şi Peru.
