Austeritatea se infiltrează şi în Biserica Ortodoxă din Grecia

Arhiepiscopia Banatului - Timisoara.
Arhiepiscopia Banatului - Timisoara. (Bogdan Florescu/Epoch Times)

Biserica Ortodoxă din Grecia a reuşit să-şi păstreze multe dintre privilegiile sale economice, în pofida faptului că austeritatea a afectat aproape toate celelalte părţi ale societăţii. Dar după ce numeroase scandaluri au dezvăluit corupţia şi delapidările din Biserică, tot mai mulţi greci cer ca şi clerul să facă sacrificii, scrie Der Spiegel.

Mitropolitul Antim al Tesalonicului, 78 de ani, datorează guvernului impozite neplătite. Pe biroul său se află o scrisoare de două pagini de la Ministerul de Finanţe, alături de un teanc de texte religioase şi imagini ale sfinţilor, informându-l că are de plătit 1.350 de euro şi că venitul său lunar net va fi redus de la 2.200 de euro la 1.930 de euro.

Mitropolitul este unul dintre liderii spirituali cei mai conservatori din Grecia, de notorietate pentru atacurile sale verbale împotriva musulmanilor, celor de stânga şi homosexualilor. El se simte ameninţat de creditorii care se reped ca păsările de pradă asupra ţării sale, de imigranţii ilegali, pe care nimeni nu îi mai poate controla, şi de cei care se luptă cu biserica sa - intelectualii care susţin că şi clerul poate să facă unele sacrificii pe fondul crizei. 'Am făcut acest lucru o lungă perioadă de timp', ripostează Athimos.

Ani de zile, mulţi greci au nutrit resentimente pentru faptul că puternica Biserică Ortodoxă a plătit foarte puţine impozite până în 2010. Ea primeşte subvenţii considerabile de la Uniunea Europeană, în plus faţă de sprijinul din partea guvernului grec. Salariile pentru preoţi şi mitropoliţi costă contribuabilii circa 230 milioane de euro pe an. Doar cu câteva luni în urmă guvernul a încercat să reducă din această sumă.

Numeroasele beneficii fiscale pe care le primeşte Biserica nu au fost încă complet desfiinţate. Proprietăţi imobiliare neînchiriate sunt încă scutite de impozite şi numai din 2010 există un impozit pe veniturile realizate din imobiliare. Înainte de aceasta, Bisericii i s-a permis să obţină bani considerabili din proprietăţile sale numeroase, fără a plăti nimic.

Se consideră că Biserica Ortodoxă este al doilea cel mai mare proprietar din Grecia, deşi nu se ştie exact cât de mult teren deţine. Grecia nu are un cadastru cuprinzător. Experţii estimează proprietăţile la peste 130.000 de hectare de teren arabil şi pădure, în plus faţă de cele imobiliare din fiecare oraş grecesc mare.

Parlamentarul de stânga Grigorios Psarianos consideră că adevărata problemă este lipsa unei separaţii între Biserică şi stat. 'În nicio altă ţară europeană nu se mai întâmplă ca cele două să fie atât de interconectate', spune el. 'Mulţi politicieni sunt dependenţi de binecuvântarea clerului, iar mulţi preoţi se implică în politică', adaugă el.

Istoria oferă o perspectivă asupra motivaţiei. Timp de secole, Biserica a fost gardianul identităţii greceşti, al limbii şi religiei, în special atunci când ţara a fost ocupată de otomani. Mulţi proprietari de pământ şi-au transferat proprietăţile Bisericii. După independenţa Greciei, credinţa ortodoxă a devenit religia dominantă, în contextul în care circa 97% dintre greci subscriu la ea astăzi. Este omniprezentă în viaţa publică: icoane cu Maica Domnului şi Iisus se află în fiecare şcoală iar parlamentarii depun jurământul în prezenţa Mitropolitului Atenei. De aceea Psarianos vede criza din Grecia şi ca pe o criză a Bisericii. Instituţia nu este mai puţin vulnerabilă la corupţie decât restul societăţii, spune el.

Mitropolitul Panteleimon al Atticii, de exemplu, a fost condamnat la şase ani de închisoare în 2008 pentru delapidarea a aproximativ 2,5 milioane de euro în bunuri ale Bisericii, în anii 1990. El a justificat acest lucru ca pe un fond de rezervă pentru bătrâneţea sa. Un alt Mitropolit ar fi avut contacte cu mafia traficului de droguri.

Dar cel mai spectaculos scandal este legat de mănăstirea Vatopedi de pe Muntele Athos, un stat auto-guvernat din nordul Greciei, care găzduieşte 20 de mănăstiri ortodoxe. La sfârşitul lui 2011, Stareţul Efraim de atunci a fost arestat pentru fraudă şi deturnare de fonduri şi plasat sub arest la domiciliu. Cu ajutorul unor personaje dubioase el ar fi tranzacţionat o proprietate a Vatopedi subevaluată contra unei proprietăţi mult mai valoroase aflată în proprietatea statului. Se spune că acordul ar fi adus mănăstirii circa 100 de milioane de euro. După izbucnirea scandalului în 2008, un purtător de cuvânt al guvernului şi un ministru au demisionat iar guvernul conservator al premierului Kostas Karamanlis a fost nevoit sa convoace alegeri, pe care le-a pierdut.

Dezvăluirea cazului Vatopedi a reprezentat un punct de cotitură, potrivit politicianului de stânga Psarianos. Un număr tot mai mare de greci au început să vadă Biserica drept reciproc responsabilă pentru criză. Partidul său, Stânga Democrată, care face parte din guvern, intenţionează să instituie o mai mare separaţie între Biserică şi stat - chiar dacă partidele mai mari din coaliţie, socialiştii şi Noua Democraţie conservatoare, nu văd aceasta ca pe o prioritate.

În opinia Mitropolitului Athimos, propunerea lui Psarianos ar constitui o faptă satanică. 'Exista o legătură sfântă între poporul grec şi Biserica sa', spune el. 'Nimeni nu ar trebui să o rupă'', adaugă el.