Atletism: Maratonul de la Boston, un monument al sportului modern

Maratonul de la Boston, care, din păcate, anul acesta a deschis jurnalele de ştiri şi paginile ziarelor din motive cu totul străine sportului, din cauza exploziilor care au cauzat, la unul dintre primele bilanţuri, 2 morţi şi circa 50 de răniţi, este un adevărat monument al sportului modern, aflându-se în 2013 la ediţia cu numărul 117, după ce a fost inaugurat în 1897, în a treia zi de luni din aprilie, dată care a rămas aceeaşi de peste un secol.

Inspirat din succesul extraordinar al Maratonului de la prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne, cu un an mai devreme, la Atena, în 1896, când a câştigat păstorul grec Spyros Louis, reluând o legendă veche de peste 2 milenii, Maratonul de la Boston este una dintre cele 6 clasice curse de 42,195 km (26 de mile şi 385 yarzi, în unităţile de măsură ale americanilor) din lume. Ca existenţă, însă, este al doilea în SUA, cu 5 luni înainte fiind organizat Buffalo Turkey Trot, de ziua Recunoştinţei, în timp ce cursa de la Boston, oraşul din Massachusetts care aminteşte cel mai bine de colonizarea continentului nord-american, are loc în Patriot Day.

În fiecare an, de-a lungul traseului se află cel puţin 500.000 de spectatori, numărul concurenţilor fiind mereu de peste 20.000, covârşitoarea majoritate amatori. Recordul s-a înregistrat în 1996, la aşa-numitul Centennial Boston Marathon, cu 38.708 de participanţi.

Atletele românce au fost, de-a lungul ultimilor 20 de ani, în special, participante obişnuite ale acestei celebre curse, datorită valorii lor, cel mai bun rezultat fiind obţinut de Anuţa Cătuna, locul 3 în 1998, cu cel mai bun rezultat din carieră - 2h27"34". Cătuna are şi o victorie de mare prestigiu la o asemenea cursă de mare impact, Maratonul de la New York, din 1996, cu record naţional, 2h28"28", performanţă pentru care a fost citată şi de preşedintele american Bill Clinton, în cursul vizitei sale la Bucureşti, din iulie 1997.