Atacurile hibride: Aliaţii din prima linie a NATO se confruntă cu o ameninţare rusă neconvenţională

Cele trei ţări baltice, Letonia, Lituania şi Estonia, se află în prima linie a conflictului dintre Occident şi Rusia de la invazia acesteia din urmă în Ucraina.

Susţinătoare ferme ale Ucrainei, aceste ţări - împreună cu Danemarca - au acordat Kievului cel mai mare ajutor în raport cu PIB-ul lor şi au solicitat sancţiuni stricte împotriva Moscovei, potrivit Business Insider.

Deşi sunt membre ale NATO şi UE, ţările baltice se află într-o poziţie precară. Învecinate cu Rusia sau cu aliatul acesteia, Bielorusia, ele sunt mici şi au făcut parte din Uniunea Sovietică până la prăbuşirea acesteia. În plus, peste 20% din populaţia Estoniei şi a Letoniei şi 5% din cea a Lituaniei sunt de origine rusă.

Toate acestea le-au adus în vizorul Moscovei. Rusia pare să folosească împotriva lor metode neconvenţionale care estompează linia dintre război şi pace şi se încadrează în ceea ce se numeşte "zona gri".

În iulie 2023, ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea unor astfel de atacuri ruseşti. "Există ameninţări hibride. Dar nu ştim niciodată ce fel de situaţie hibridă se poate întâmpla. Am mai fost martori şi înainte", a declarat el.

NATO a avertizat, de asemenea, împotriva intensificării războiului hibrid rusesc în regiune şi în restul Europei, care ar putea include "dezinformare, sabotaj, acte de violenţă, interferenţe cibernetice şi electronice şi alte operaţiuni hibride".

Vizarea ţărilor baltice

Într-adevăr, un an mai târziu, în mai 2024, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reproşat ţărilor baltice că au rupt majoritatea legăturilor cu Rusia, adăugând: "Vom răspunde, de asemenea, la acţiunile ostile ale statelor baltice cu măsuri asimetrice, în primul rând în sfera economică şi de tranzit".

Moscova este suspectată că îşi va duce la îndeplinire ameninţările.

În luna mai, o propunere rusă care a făcut obiectul unor scurgeri de informaţii a prezentat planurile de redefinire a apelor teritoriale ale Rusiei cu Estonia, Lituania şi Finlanda. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Petrov, a declarat că propunerea nu a fost motivată politic, dar a lăsat să se înţeleagă că este necesară pentru a asigura securitatea Rusiei pe fondul escaladării tensiunilor regionale.

Deşi propunerea a fost ştearsă la o zi după ce a fost dezvăluită, în ziua următoare, mai multe geamanduri care delimitau apele teritoriale dintre Rusia şi Estonia pe râul Narva au fost îndepărtate de paza de coastă rusă.

Oficiali estonieni de rang înalt au îndemnat la calm, însă ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a fost mai tranşant: "O altă operaţiune hibridă rusă este în curs de desfăşurare, de data aceasta încercând să răspândească frica, incertitudinea şi îndoiala cu privire la intenţiile lor în Marea Baltică".

În plus, în ultima vreme s-a înregistrat o creştere a cazurilor de bruiere a sistemelor de navigaţie prin satelit ale avioanelor comerciale din regiune, care pare să provină din interiorul teritoriului rusesc. Deşi nu este clar dacă această perturbare este intenţionată, Tallinn şi Vilnius au acuzat Moscova.

Rusia şi Bielorusia au fost, de asemenea, acuzate de oficialii UE că împing migranţii spre graniţa Lituaniei şi a Poloniei vecine şi că îi folosesc ca arme hibride. Ca răspuns, Lituania a închis temporar unele dintre punctele de trecere a frontierei cu Bielorusia, iar Polonia a desfăşurat trupe la graniţă. Ţările baltice şi Polonia sunt pregătite să îşi închidă frontierele în cazul unei împingeri majore a migranţilor dinspre Bielorusia.

Toate cele trei ţări baltice au fost vizate de operaţiuni de influenţă. Estonia a înregistrat o creştere a sabotajelor, care au inclus deteriorarea unei conducte submarine de gaz şi a cablurilor de telecomunicaţii dintre ea şi Finlanda. Spionajul, atacurile cibernetice şi falsificarea alegerilor reprezintă, de asemenea, o preocupare, Estonia fiind ţara din UE care a arestat cei mai mulţi agenţi ruşi pe cap de locuitor.

Destabilizarea este obiectivul

Războiul hibrid poate folosi diverse instrumente - inclusiv militare, informaţionale, economice, civile şi altele -, dar nu se încadrează în acţiuni militare deschise.

Scopul său este de a destabiliza guvernul, instituţiile sau populaţia unei ţări, împiedicând în acelaşi timp, de multe ori, atribuirea autorului - ocazional, o acţiune intenţionată şi direcţionată poate părea chiar un eveniment întâmplător.

Deşi războiul hibrid nu este o strategie nouă şi nici una folosită exclusiv de Rusia şi aliaţii săi, aceasta a primit o atenţie sporită după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, din cauză că Moscova a folosit o varietate de instrumente militare şi non-militare, care au fost descrise ca fiind hibride, pentru a captura peninsula fără o rezistenţă ucraineană semnificativă.

Natura neclară a războiului hibrid poate face dificilă identificarea şi abordarea ameninţărilor potenţiale. Cu toate acestea, ţările baltice acordă prioritate ameninţărilor hibride şi îşi fortifică instituţiile ca răspuns.

În mod revelator, Letonia, în Conceptul său de Apărare Naţională din 2016 - document privind strategia de apărare a ţării - a numit pentru prima dată ameninţările hibride şi Rusia drept principalele ameninţări la adresa securităţii sale.

Iar săptămâna trecută, împreună cu colegii săi polonezi şi cehi, preşedintele leton Edgars Rinkēvičs şi-a exprimat "profunda îngrijorare" cu privire la ameninţările hibride ruseşti.

"Vom acţiona individual şi colectiv pentru a aborda aceste acţiuni, ne vom spori rezistenţa şi vom continua să ne coordonăm îndeaproape pentru a ne asigura că Alianţa şi aliaţii sunt pregătiţi să descurajeze şi să se apere împotriva acţiunilor sau atacurilor hibride", a susţinut el.