Atac cibernetic fără precedent asupra R. Moldova: Datele a peste 750.000 de moldoveni au ajuns în mâinile hackerilor

Cea mai mare scurgere de date din istoria Republicii Moldova a avut loc în perioada 19–27 octombrie curent. Au fost atacate sistemele guvernamentale, iar datele a aproximativ o treime din populaţia Republicii Moldova au ajuns în mâinile hackerilor, notează dw.com.

Autorităţile de la Chişinău au comunicat public despre atacul cibernetic abia sâmbătă seară, 24 octombrie, la scurt timp după ce Poliţia a anunţat că a împiedicat un plan de destabilizare a ţării, care prevedea incendierea principalelor instituţii de stat.

În primul său comunicat, Agenţia de Guvernare Electronică (AGE) a menţionat că incidentul de securitate cibernetică s-a produs în noaptea de 22 octombrie.

Din al doilea comunicat al instituţiei aflăm însă că atacul a fost blocat abia pe 23 octombrie, la ora 11:30. Acesta a vizat o serie de servicii publice digitale ale statului, fiind înregistrate aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare.

Scopul a fost obţinerea datelor cu caracter personal. Atacatorii au vizat un milion de coduri de identificare, reuşind să extragă datele personale a peste 750.000 de cetăţeni, adică o treime din populaţia Moldovei. Pentru a opri scurgerea de date, autorităţile au deconectat 82 de servicii publice şi peste 30 de sisteme informaţionale şi panouri de administrare, mai scrie sursa citată.

„Agenţia de Guvernare Electronică (AGE), Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică (STISC) şi Agenţia pentru Securitate Cibernetică (ASC) informează despre un incident de securitate cibernetică produs în noaptea de 22 octombrie.

Ca măsură preventivă, serviciile vizate au fost deconectate, iar pe 23 octombrie atacul a fost stopat. Atacul a vizat o serie de servicii publice digitale ale statului, fiind înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare, cu scopul de a obţine, neautorizat, date cu caracter personal”, se arată în cel de-al doilea comunicat de presă al AGE.

Pe 25 octombrie, în jurul orei 2:00 noaptea, a avut loc al doilea atac asupra sistemelor guvernamentale moldoveneşti. AGE susţine că şi acesta a fost blocat. Al treilea atac s-a produs pe 27 octombrie, în jurul orei 7:00 dimineaţa, fiind înregistrate „noi tentative de extragere a datelor, fără succes”.

Numai că marţi, 27 octombrie, cetăţenii au început să semnaleze pe reţelele de socializare că datele lor personale din aplicaţia EVO (aplicaţie guvernamentală prin care cetăţenii au, într-un singur loc, toate actele digitale şi serviciile publice) au fost accesate neautorizat.

Deşi autorităţile de la Chişinău au dat asigurări că „majoritatea serviciilor afectate au fost deja remediate. Toate serviciile publice digitale vor fi repuse în funcţiune imediat ce măsurile de securizare ale acestora sunt reconfirmate”, ulterior, AGE a recunoscut că „atacatorii au exploatat vulnerabilităţi ale unor servicii accesibile fără autentificare, apoi au folosit datele obţinute pentru extrageri suplimentare”.

Ce date au fost extrase?

Potrivit estimărilor preliminare, au fost extrase neautorizat seturi de date aferente a circa 750.000 de IDNP-uri. Informaţiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data şi locul naşterii), date despre membrii familiei de gradul I, statutul de asigurat, medicul de familie, prestaţii sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule şi companii deţinute sau administrate, precum şi informaţii financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale şi istoricul plăţilor MPay.

Nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Riscul principal este folosirea datelor în tentative de fraudă şi manipulare online, de aceea vigilenţa cetăţenilor este esenţială. Amploarea exactă a incidentului face obiectul unui audit amplu şi al investigaţiilor desfăşurate de ASC, STISC, SIS şi AGE, a comunicat serviciul de presă al AGE.

„Nu au fost afectate informaţiile cu privire la cardurile bancare. Plăţile cu cardul prin MPay şi EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platforma guvernamentală nu stochează aceste informaţii sensibile.

De asemenea, simpla cunoaştere a unui IBAN nu permite accesarea contului bancar sau efectuarea de transferuri neautorizate. IBAN-ul este folosit în mod obişnuit pentru încasări şi transferuri, inclusiv donaţii”, se mai arată în comunicatul de presă al AGE din 27 octombrie.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a lăsat să se înţeleagă că atacuri cibernetice similare ar putea avea loc şi în viitor.

„Trăim într-o epocă în care avem şi vom avea tot mai multe astfel de incidente. Este o realitate pe care nu putem să o ignorăm. Cu ascensiunea puterii de procesare a inteligenţei artificiale, vulnerabilităţi care nu pot fi identificate de oameni pot fi identificate de capacitatea de procesare a algoritmilor de inteligenţă artificială. De asta, apărarea cibernetică va rămâne o prioritate. Este o prioritate a tuturor ţărilor UE”, a declarat prim-ministrul Tofan.

Şefa Agenţiei de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeţ, şi-a anunţat demisia miercuri, 28 octombrie, anunţul fiind făcut la începutul şedinţei Guvernului. Interimatul funcţiei va fi asigurat de Artiom Cociu.

„Ţara noastră e ţinta unor atacuri cibernetice coordonate şi de amploare. Nu vorbim de un caz izolat. Avem indicii de o campanie mai largă cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează, inclusiv implicarea lor în incidentul recent”, a precizat premierul, adăugând că este nevoie de o schimbare în activitatea instituţiei şi că „trebuie să înclinăm balanţa nu spre popularizare, ci spre securizare”.