UE prezintă un cadru pentru consolidarea rezilienţei climatice, în contextul creşterii costurilor provocate de fenomenele extreme
Comisia Europeană a prezentat marţi un cadru amplu pentru consolidarea capacităţii Uniunii Europene de a anticipa, de a se pregăti pentru şi de a gestiona riscurile climatice. Iniţiativa vine în contextul unor pierderi economice estimate la aproximativ 200 de miliarde de euro în perioada 2022–2025, pe fondul intensificării fenomenelor meteorologice extreme.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: “Europa se încălzeşte într-un ritm de două ori mai rapid decât media globală”, adăugând că rezilienţa climatică trebuie integrată în politicile întregului continent pentru a susţine investiţiile, inovarea şi creşterea economică pe termen lung.
Cadrul propus urmăreşte integrarea rezilienţei climatice în principalele domenii ale politicilor interne şi externe ale UE, oferind totodată sprijin autorităţilor locale şi regionale prin proiecte-pilot şi servicii specializate de consiliere, relatează Yeni Safak.
Analiza economică
Comisia estimează pierderi medii anuale de aproximativ 50 de miliarde de euro şi avertizează că adaptarea infrastructurii şi a economiei europene la viitoarele condiţii climatice va necesita investiţii de circa 70 de miliarde de euro pe an.
Bruxelles-ul subliniază că investiţiile în adaptarea la schimbările climatice ar putea genera beneficii de peste zece ori mai mari decât sumele iniţiale investite, prin evitarea pierderilor şi a pagubelor. Acest argument economic este folosit pentru a susţine necesitatea unor măsuri imediate.
Potrivit Comisiei, piaţa mondială a soluţiilor pentru adaptarea la schimbările climatice ar putea ajunge la o valoare de 3.500 de miliarde de euro până în 2050, oferind oportunităţi importante companiilor europene care dezvoltă tehnologii pentru creşterea rezilienţei.
Propuneri legislative
Pe lângă noul cadru, Comisia a propus o Lege privind rezilienţa climatică, menită să stabilească un reper comun pentru evoluţia încălzirii globale şi să simplifice cerinţele de planificare naţională, prin introducerea unor planuri strategice unice pentru fiecare stat membru.
Propunerea se bazează pe proiecţii ştiinţifice potrivit cărora temperaturile globale ar putea creşte cu:
- 1,5°C până în 2030, faţă de nivelurile preindustriale;
- 2°C până în 2050;
- 3°C până în 2100.
Cadrul prevede şi dezvoltarea unor instrumente digitale care să ajute autorităţile publice, companiile şi comunităţile să evalueze riscurile climatice.
Printre acestea se numără o platformă interactivă europeană, denumită European Climate Viewer, care va prezenta proiecţii privind pericolele climatice, precum şi o platformă prin care utilizatorii vor putea identifica soluţii de adaptare.
Calendarul implementării
Comisia Europeană a anunţat că va începe imediat punerea în aplicare a cadrului, în paralel cu elaborarea unui Plan european pentru valurile de căldură, a unei Alianţe pentru asigurări climatice şi a unei Iniţiative europene privind apa.
Vor fi adoptate şi măsuri pentru consolidarea pregătirii în faţa dezastrelor naturale.
Bruxelles-ul intenţionează să propună, în 2028, un plan strategic al UE pentru rezilienţa climatică, menit să coordoneze eforturile de adaptare pe termen lung ale statelor membre şi să asigure compatibilitatea acestora cu obiectivele mai ample ale Uniunii privind atingerea neutralităţii climatice.
