Armonie şi consens pe legea votului prin corespondenţă
alte articole
Comisia pentru Cod electoral a dat, marţi, undă verde proiectului de lege privind votul prin corespondenţă redactat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), relatează Agerpres.
În urma raportului favorabil primit de la comisie, proiectul va merge la Senat pentru a intra în procedură parlamentară.
Parlamentarii Comisiei pentru Cod electoral şi-au însuşit proiectul cu majoritate de voturi, atât reprezentanţii PNL şi PSD (partide, teoretic, în opoziţie) susţinând în şedinţă că votează textul AEP fără obiecţii, iar observaţiile tehnice le vor depune ca amendamente în faza procedurii parlamentare.
Preşedintele Comisiei, social-democratul Gabriel Vlase, a afirmat că partidul său îşi însuşeşte proiectul şi este de acord cu iniţierea legii în procedură parlamentară fără obiecţii, urmând să depună amendamente ulterior, iar liberalul Mihai Voicu, fost preşedinte al comisiei, a precizat că şi PNL votează textul AEP fără amendamente, pentru a fi trimis către Senat şi pentru a intra în procedură parlamentară, urmând ca observaţiile tehnice să le depună în faza de procedură.
Voicu a mai adăugat că votul final pe proiectul de lege ar putea fi dat de Camera Deputaţilor pe 4 noiembrie.
Într-un consens rarisim, şi reprezentantul UNPR, Eugen Nicolicea, a fost de acord cu punctul de vedere al liberalilor, punctând ce amendamente o să propună ulterior.
Ceva obiecţii a avut doar reprezentantul UDMR (formaţiune într-o eternă opoziţie faţă de legea votului prin corespondenţă) Marton Arpad, care a susţinut că nu poate să voteze pe nepusă masă o lege ca la Marea Adunare Naţională.
"De la AEP pe aceeaşi adresă de mail am primit toate materialele (...), cu excepţia acestei legi. Pentru mine este revoltător să votez pe nepusă masă o lege aşa cum a fost trimisă de cineva — este Marea Adunare Naţională, stimaţi colegi. (...) Eu la aşa ceva nu particip, este moartea parlamentarismului", a afirmat Arpad.
Potrivit textului propus de AEP, votul prin corespondenţă ar urma să se aplice la alegerile prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare.
Reamintim că această lege tergiversată de partide aproape un an, a intrat pe repede-înainte în atenţia politicului, după ce liberalii au intrat în grevă japoneză, încercând să arunce răspunderea pentru trenarea proiectului legislativ în cârca PSD. Social-democraţii au ridicat mingea servită la fileu de liberali, preluând şefia Comisiei de Cod electoral, abandonată de Voicu (fără vreun motiv temeinic, potrivit societăţii civile), şi punând presiune pe AEP, organism neutru, să elaboreze această lege.
În atari circumstanţe, reprezentanţii societăţii civile au tras un semnal de alarmă, arătând că avem în faţă două scenarii, şi anume, fie ca legea să nu iasă în timp util pentru a produce efecte în 2016 fie, mai rău ca, în populismul lor, politicienii să adopte, pe repede-înainte, o lege cu deficienţe majore.
"Avem în faţă două scenarii. Unul e prost, celălalt e şi mai prost. Cel mai prost e că nu se va reuşi adoptarea unei legi a votului prin corespondenţă decât foarte târziu, şi legea nu va putea fi aplicată. Dar asta nu e un lucru foarte rău. Căci legea alegerilor parlamentare spune că indiferent dacă în Disapora votează 60.000 de oameni sau 600.000. sau 6.000.000. tot patru deputaţi şi doi senatori sunt aleşi. Şi atunci miza votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare e mai mult simbolică.
Celălalt scenariu este că se va reuşi adoptarea în mare viteză a unei legi dar această lege a votului prin corespondenţă este o lege cu multe capcane tehnice şi dacă nu e bine gândită, riscăm să iasă o lege proastă, care să pună bariere birocratice extrem de greu de trecut şi să avem un număr foarte mic de oameni care vor vota, fie să deschidă porţi largi de tot pentru fraude electorale", explica recent sociologul Micea Kivu, reprezentant al coaliţiei Politică fără Bariere
