Armata chineză desfăşoară un exerciţiu de intervenţie în caz de urgenţă în Hong Kong

Ziarul chinez de stat Global Times, publicat de Cotidianul Poporului, oficiosul Partidului Comunist Chinez, a raport marţi că Armata de Eliberare a Poporului (AEP) a desfăşurat săptămâna trecută “exerciţii de intervenţie în caz de urgenţă”, dezvăluind faptul că armata chineză se pregăteşte pentru o situaţie de urgenţă în apropierea Hong Kong, în contextul în care, fosta colonie britanică a fost zguduită de o serie de proteste ample împotriva încercărilor Beijingului de a eroda şi mai mult libertăţile de care se bucură oraşul.

Hong Kong este guvernat pe principiul “o ţară, două sisteme”, în baza căruia Beijingul conduce oraşul, dar permite acestuia să funcţioneze ca o economie capitalistă pentru a genera venituri. Locuitorii oraşului au organizat proteste ample în ultimele săptămâni – la apogeu ieşind 2 milioane de persoane în stradă – împotriva unui proiect de lege care ar permite poliţiei din Hong Kong să extrădeze cetăţeni în China, indiferent de naţionalitate, în cazul în care Partidul Comunist Chinez îi acuză de încălcarea legii chineze. Temându-se că ar putea fi arestaţi pentru că resping în public comunismul, manifestanţii au cerut retragerea definitivă a proiectului.

Luni seară, sute de manifestanţi au năvălit şi vandalizat sediul Consiliului Legislativ pentru a împiedica parlamentarii să voteze proiectul. Incidentul a avut loc după ce, săptămâna trecută, şefa Executivului, Carrie Lam, care este loială conducerii din Beijing, doar a suspendat proiectul pe termen nelimitat, ceea ce înseamnă că, deşi nu va fi supus votului imediat, acesta ar putea oricând să fie readus pe masa discuţiilor. În primele ore ale zilei de marţi, poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii care au ocupat sediul Consiliului, fiind rănite câteva zeci de persoane.

Publicaţia Global Times a descris exerciţiul militar chinez de săptămâna trecută ca având rolul de a testa “capabilităţile de luptă ale trupelor în ceea ce priveşte reacţia în caz de urgenţă şi operaţiunile comune”, potrivit AEP. Exerciţiul a inclus exerciţii la sol, maritime şi aeriene pentru o potenţială situaţie de urgenţă în fosta colonie britanică. Publicaţia a mai descris trupele comuniste chineze staţionate în Hong Kong ca “fiind o formalitate”, adică Partidul Comunist Chinez nu va ezita să folosească tupele dacă va considera că acest lucru ar fi necesar pentru menţinerea păcii.

“Garnizoana AEP din Hong Kong este responsabilă pentru instruirea împotriva agresiunilor, protejarea securităţii Hong Kong, îndeplinirea atribuţiilor în domeniul apărării, administrarea structurilor militare şi administrarea problemelor militare externe”, a susţinut publicaţia.

În plus, Global Times s-a referit şi la protestele de luni în articolul referitor de răspunsul de urgenţă al armatei chineze, deşi nu a declarat că exerciţiul militar ar fi în mod explicit o replică la proteste. Publicaţia a avertizat comunitatea internaţională să nu condamne China în cazul în care ar lua măsuri pentru a pune capăt protestelor pro-democraţie.

Ministerul chinez al Apărării a declarat că cea de-a 22-a aniversare a predării oraşului de către Marea Britanie guvernării comuniste de la Beijing este o “bună oportunitate de promovare a educaţiei patriotice în rândul cetăţenilor din Hong Kong şi recunoaşterea identităţii lor naţionale”.

Sondaje recente au arătat scăderea semnificativă a numărului rezidenţilor din Hong Kong care se identifică drept chinezi. Un sondaj desfăşurat luna trecută de Universitatea din Hong Kong a dezvăluit că doar 11% dintre persoanele care locuiesc în fosta colonie britanică s-au identificat drept chinezi. 71% au declarat că nu sunt “mândri” de faptul că sunt din punct de vedere legal cetăţeni chinezi; cifra a crescut la 90% în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani.

Armata de Eliberare a Poporului a deschis garnizoana în Hong Kong publicului timp de trei zile pentru a demonstra puterea militară a Chinei şi, poate, pentru a-i intimida pe localnici să nu participe la proteste.

De asemenea, mass media de stat chineză a încercat să promoveze evenimentele de luni sponsorizate de Beijing cu ocazia aniversării revenirii Hong Kong-ului sub control Chinei, prezenţa la acestea fiind mult mai slabă decât la protestele împotriva interferenţei Partidului Comunist Chinez.

“Activiştii opoziţiei s-au întâlnit de asemenea pentru a desfăşura o demonstraţie, o rutină anuală cu care rezidenţii au ajuns să se obişnuiască”, potrivit Global Times.

Partidul Comunist Chinez are unul dintre cele mai fatale “caziere” în ceea ce priveşte replica dată la protestele anti-guvernamentale. La începutul lunii iunie, Hong Kong s-a alăturat comunităţii internaţionale (în afara Chinei) pentru a marca cea de-a 30-a aniversare a masacrului din Piaţa Tiananmen. În 1989, armata comunistă a ucis un număr necunoscut de manifestanţi pro-democraţie paşnici în Beijing, unele estimări fiind de aproximativ 10.000 de victime. Tancurile armatei chineze au strivit manifestanţi, soldaţii comunişti au deschis focul la întâmplare şi, aparent, chiar ar fi ucis manifestanţi răniţi transportaţi la spitale. Mii de persoane au dispărut şi familiile acestora nu au reuşit să afle nimic despre ei.

În acest an armata chineză şi-a apărat acţiunile din timpul masacrului din Piaţa Tiananmen, o acţiune rară având în vedere că Beijingul încearcă să cenzureze evenimentul în mediul online şi să interzică orice menţionare a acestuia.

Potrivit unor rapoarte, regimul lui Xi Jinping a părut să pregătească un răspuns similar la protestele din Hong Kong dacă ar fi fost necesar. Pe lângă staţionarea soldaţilor în oraşul port, mass media de stat chineză a descris asaltul de luni al manifestanţilor asupra sediului Consiliului Legislativ ca fiind un “atac deschis şi simbolic” împotriva legii chineze.

“Este ruşinos că o astfel de societate dezvoltată ar putea desfăşura acest tip de violenţă necugetată şi nemiloasă care semnalează o alarmă ameninţătoare faţă de viitorul oraşului”, a susţinut Global Times, afirmând că o politică de “toleranţă zero” ar fi necesară pentru a preveni o nouă opoziţie faţă de regimul comunist chinez.

În context, Marea Britanie a avertizat China, marţi, că vor exista consecinţe grave în cazul în care declaraţia sino-britanică cu privire la Hong Kong nu este onorată, declarând că Londra îi susţine pe cetăţenii din fosta colonie britanică.

“Marea Britanie a semnat un acord juridic obligatoriu la nivel internaţional în 1984, care stabileşte formula ‘o ţară, două sisteme’, consacră libertăţile fundamentale ale cetăţenilor din Hong Kong, iar noi susţinem ferm acest acord şi cetăţenii din Hong Kong”, a afirmat ministrul britanic de Externe, Jeremy Hunt. “Vor exista consecinţe grave dacă acest acord juridic obligatoriu la nivel internaţional nu este onorat”, a precizat el pentru BBC TV.