Armata chineză ar fi putut deţine virusul COVID-19 încă din septembrie 2019

Laboratorul P4 de la Institutul de Virologie Wuhan din Wuhan, în provincia Hubei din centrul Chinei, la 17 aprilie 2020 (Hector Retamal/AFP via Getty Images *)
Joe Wang
13.07.2023

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până pe 28 iunie s-au înregistrat 6.947.192 de decese confirmate de COVID-19 la nivel global. Dintre acestea, 1.127.152 au avut loc în Statele Unite, ceea ce înseamnă că numărul americanilor ucişi de virus este de peste 19 ori mai mare decât numărul soldaţilor americani ucişi în Războiul din Vietnam.

Şi totuşi, la peste trei ani de la începutul pandemiei, încă nu ştim de unde provine virusul. Teama este că, data viitoare, numărul deceselor ar putea fi mult mai mare. Pentru că nu am învăţat din această pandemie, nu vom fi pregătiţi pe cât ar trebui pentru următoarea.

Această teamă este împărtăşită de toţi americanii. Probabil de aceea, în luna martie, Congresul Statelor Unite a adoptat în unanimitate "Legea privind originea COVID-19 din 2023", solicitând Biroului Directorului de Informaţii Naţionale (ODNI) "declasificarea tuturor informaţiilor referitoare la posibilele legături dintre Institutul de Virologie din Wuhan şi originea COVID-19".

"ODNI trebuie să prezinte Congresului un raport neclasificat cu toate aceste informaţii, cu redactări doar dacă este necesar pentru a proteja sursele şi metodele", se arată în noua lege.

La 23 iunie, ODNI a publicat un raport de 10 pagini intitulat "Legături potenţiale dintre Institutul de Virologie din Wuhan şi originea pandemiei COVID-19". În calitate de persoană care a urmărit îndeaproape această evoluţie, raportul ODNI nu mi-a spus nimic în plus faţă de ceea ce deja ştiam, cu excepţia unui mic detaliu de pe pagina 5: Institutul de Virologie din Wuhan (WIV) a dezvoltat o tehnică care "nu lasă urme de modificare genetică a coronavirusurilor similare SARS".

"Unele dintre proiectele de inginerie genetică ale WIV privind coronavirusurilor au implicat tehnici care ar putea face dificilă detectarea modificărilor intenţionate", se arată în raport.

De ce a dorit WIV să dezvolte o astfel de tehnică? Oamenii de ştiinţă de la institut publicau cercetările lor asupra virusurilor în cele mai bune reviste ştiinţifice, inclusiv despre "modificarea genetică a coronavirusurilor similare SARS", astfel că nu părea că ar fi vrut să ascundă ceea ce făceau. Poate ceea ce au publicat era doar o parte a cercetărilor lor şi au vrut să ascundă cercetările pe care nu le-au publicat? Ce ar fi fost asta?

Înainte de raportul ODNI, jurnaliştii de investigaţie americani au dezvăluit la începutul lunii iunie că trei cercetători de la WIV, Ben Hu, Ping Yu şi Yan Zhu, ar fi fost primii presupuşi pacienţi cu COVID-19, care s-au îmbolnăvit în toamna anului 2019. Se presupune că aceştia efectuau cercetări asupra virusurilor similare SARS şi s-au angajat în experimente de "câştig de funcţie", care implică modificarea proprietăţilor unui agent patogen pentru a studia impactul potenţial al acestuia asupra sănătăţii umane, creşte infecţiozitatea şi/sau îl face mai letal.

WIV a negat aceste acuzaţii.

"Ştirile recente despre aşa-numitul 'pacient zero' în WIV sunt pur şi simplu zvonuri şi ridicole", a declarat Ben Hu revistei Science în iunie.

Speram că raportul ODNI va aduce mai multă lumină asupra originii SARS-CoV-2. Nu a făcut-o, dar o cerere de brevet pe care am găsit-o printr-o căutarea pe internet sugerează cu tărie că Armata de Eliberare (PLA) a avut secvenţa genetică a virusului în posesia sa încă din septembrie 2019. Acest lucru s-ar potrivi bine cu afirmaţia conform căreia cei trei cercetători de la WIV au fost infectaţi cu virusul în toamna anului 2019.

Este demn de remarcat faptul că aceeaşi acuzaţie a fost făcută de Departamentul de Justiţie într-un comunicat de presă publicat la 15 ianuarie 2021, în care se spunea că guvernul american avea "motive să creadă că mai mulţi cercetători din WIV s-au îmbolnăvit în toamna anului 2019, înainte de primul caz identificat al pandemiei."

Oficial, lumea a aflat despre virus în ianuarie 2020

Primele cazuri de pneumonie atipică (cunoscută ulterior sub denumirea de COVID-19) au fost raportate în Wuhan în decembrie 2019. Ştirile au fost suprimate rapid de Partidul Comunist Chinez, întrucât China se pregătea să sărbătorească Anul Nou chinezesc, perioadă în care nu este permisă difuzarea de veşti proaste. Avertizori precum dr. Wenliang Li au fost pedepsiţi. Oficial, virologii chinezi nu au avut şansa să studieze noul virus decât la începutul lunii ianuarie 2020.

La 11 ianuarie 2020, grupul profesorului Yong-Zhen Zhang de la Universitatea Fudan din Shanghai a trimis secvenţa genomului SARS-cov-2 la GenBank (număr de acces MN908947.1) în Maryland. Prof. Zhang a obţinut virusul prin colectarea lichidului de lavaj bronho-alveolar de la un pacient în vârstă de 41 de ani din Wuhan, care fusese internat în spital pe 26 decembrie 2019. Mass-media de stat chineză a raportat moartea acestuia pe 11 ianuarie 2020.

11 ianuarie 2020 a fost ziua în care SARS-CoV-2 a devenit cunoscut oficial lumii. OMS a anunţat că a primit secvenţa genetică a noului coronavirus de la regimul chinez şi o va face publică în curând.

Viteza accelerată a cercetării vaccinului de către PLA

La 24 februarie 2020, Dr. Yusen Zhou şi alţi 10 inventatori de la Institutul de Microbiologie şi Epidemiologie al PLA din Beijing au depus o cerere de brevet (numărul 202010112679.9) intitulată "Vaccin COVID-19, metode de preparare şi aplicaţii." Cererea descria în detaliu proiectarea vaccinului, metoda de producere a vaccinului şi imunogenicitatea vaccinului.

Sunt un cercetător în domeniul vaccinurilor care a lucrat timp de peste 10 ani la una dintre cele mai mari companii de vaccinuri din lume şi am coordonat dezvoltarea vaccinului SARS-CoV-1 în 2003. Am fost uimit de viteza cu care aceşti inventatori de la PLA au reuşit nu numai să studieze noul virus, să dezvolte şi să testeze un vaccin atât de repede, ci şi să întocmească o cerere de brevet în doar 44 de zile (de la 11 ianuarie la 24 februarie)!

Dezvoltarea unui vaccin este un proces anevoios, care durează în medie aproximativ 10-15 ani. Înainte de COVID-19, cel mai rapid vaccin dezvoltat vreodată a fost cel pentru oreion în 1967, care a durat patru ani.

Desigur, programul guvernamental american "Operation Warp Speed" a făcut posibilă accelerarea proceselor companiilor producătoare de vaccinuri, ceea ce, după cum ştim acum, a compromis siguranţa şi eficacitatea. Moderna a publicat datele clinice ale fazei I/II pe 14 iulie 2020, iar Pfizer le-a publicat pe ale sale la 12 august 2020. Apoi, în luna decembrie a aceluiaşi an, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA a acordat Autorizaţia de Utilizare de Urgenţă pentru vaccinurile Moderna şi Pfizer.

Când lucram în industria vaccinurilor, eram legătura între oamenii de ştiinţă din departamentul de cercetare şi dezvoltare (la care făceam şi eu parte) şi avocaţii noştri interni din biroul de proprietate intelectuală. Am fost implicat personal în depunerea a zeci de cereri de brevet. De obicei, cererile de brevet trebuie depuse imediat ce oamenii de ştiinţă descoperă ceva nou, util şi neobişnuit - cele trei proprietăţi pe care avocaţii specializaţi în brevete subliniază că oamenii de ştiinţă trebuie să le urmărească şi să le documenteze.

O cerere de brevet poate fi depusă înainte ca un vaccin să fie testat şi autorizat pentru distribuţie. Se poate argumenta că cererea făcută de PLA a fost "provizorie", ceea ce înseamnă că ar fi servit ca o înregistrare temporară pentru a adăuga rezultate experimentale ulterior, atunci când sunt disponibile, aşadar este posibil ca redactarea cererii lor de brevet să fi durat doar 44 de zile.

Da, când lucrurile merg extrem de bine, o cerere de brevet poate fi pregătită în aproximativ o lună şi jumătate. Cu toate acestea, cererea făcută de PLA conţine date experimentale reale care ar necesita timp şi efort pentru a fi efectuate şi colectate. Aceasta face extrem de puţin probabil ca oamenii de ştiinţă să fi primit acces la informaţiile despre virus la data de 11 ianuarie 2020 sau după aceea.

Cronologie misterioasă

Dacă PLA a avut acces la virus, este posibil să fi obţinut informaţiile de la profesorul Zhang înainte ca acesta să depună secvenţa genetică la GenBank sau poate că le-a obţinut din altă sursă. Sau, din moment ce oamenii de ştiinţă fac parte din PLA, s-ar putea ca modul în care au obţinut virusul să constituie un secret militar.

Cererea oamenilor de ştiinţă descria compoziţia vaccinului ca fiind o proteină recombinantă RBD-Fc. Aceasta a fost folosită pentru imunizarea şoarecilor pentru a genera probe de ser (conţinând anticorpi). Aceste probe de ser au fost colectate la 7 şi, respectiv, la 12 zile după imunizare. Aceste detalii au fost menţionate în toate etapele dezvoltării vaccinului.

Pe baza experienţei mele de 10 ani în dezvoltarea de vaccinuri şi depunerea cererilor de brevet, estimez că ar fi fost nevoie de următoarele perioade pentru a realiza ceea ce oamenii de ştiinţă de la PLA au descris în cererea lor de brevet:

Proiectarea vaccinului: 1 lună

Dezvoltarea unei metode de producţie a vaccinului: 2 luni

Testarea imunogenicităţii vaccinului: 2 luni

Pregătirea cererii de brevet: 1,5 luni

Momentul probabil în care oamenii de ştiinţă de la PLA au avut acces la virus şi la secvenţa sa genetică ar fi fost în jurul lunii septembrie 2019 - cu şase luni şi jumătate înainte de depunerea cererii de brevet la 24 februarie 2020.

Moartea misterioasă a unui cercetător PLA

Dr. Zhou, autorul principal al cererii de brevet a PLA, a murit în mai 2020, la vârsta de 54 de ani, în circumstanţe misterioase, la trei luni după ce a depus cererea. Zhou a fost unul dintre cei mai cunoscuţi virusologi din China, care a colaborat îndeaproape atât cu Institutul de Virusologie Wuhan (WIV), cât şi cu oameni de ştiinţă americani, dar la moartea sa nu a fost omagiat pentru activitatea depusă. Ştirea a fost menţionată doar în trecere într-un articol publicat în iulie 2020. Era evident că autorităţile nu doreau să facă publică moartea sa.

Pentru autorităţile chineze, tot ceea ce are legătură cu COVID-19 este un secret de stat. Dar COVID-19 nu este doar o problemă a Chinei, ci o problemă globală. Mai multe cunoştinţe şi informaţii despre ceea ce s-a întâmplat ar putea salva literalmente milioane de vieţi.

Iată ceea ce ştim ca fiind fapte:

Profesorul Zhang de la Universitatea Fudan a publicat secvenţa genomului SARS-CoV-2 la 11 ianuarie 2020;

Dr. Zhou şi echipa sa de la PLA au depus o cerere de brevet pentru un vaccin COVID-19 la 24 februarie 2020;

Dr. Zhou a decedat în mai 2020;

La 23 iunie 2023, ODNI a publicat un raport care afirma că WIV a dezvoltat o tehnică care nu lasă "urme de modificare genetică a coronavirusurilor similare SARS."

Este posibil ca începând din 2019, oamenii de ştiinţă de la PLA să fi colaborat cu cercetătorii de la WIV pentru a dezvolta coronavirusuri care să poată infecta oamenii, în timp ce dezvoltau simultan vaccinuri împotriva unor astfel de virusuri? Dacă acesta este cazul, ar explica de ce dr. Zhou a putut depune cererea de brevet în februarie 2020. Şi deoarece cererea lui dr. Zhou dezvăluia prea multe informaţii, Partidul Comunist Chinez nu a fost mulţumit şi a trebuit să scape de el.

Având în vedere modul în care operează Partidul Comunist Chinez, precum şi obstrucţionarea, muşamalizarea şi lipsa de cooperare cu alte ţări care au existat în descoperirea originii focarului de virus, cred că este un scenariu plauzibil.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor