Şeful AIEA avertizează: Iranul are uraniu îmbogăţit suficient cât să construiască 10 bombe nucleare

Se crede că majoritatea uraniului puternic îmbogăţit al Iranului se află în continuare la complexul său nuclear de la Isfahan, un sit care a suportat lovituri aeriene anul trecut şi alte atacuri în timpul conflictului americano-israelian din acest an, potrivit şefului agenţiei nucleare a ONU.

Rafael Grossi, director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat într-un interviu acordat marţi că agenţia deţine imagini din satelit care ilustrează impactul recentelor lovituri aeriene americano-israeliene împotriva Iranului şi, de asemenea, „continuăm să primim informaţii”.

Inspecţiile AIEA la Isfahan au încetat în iunie 2025, când Israelul a iniţiat un război de 12 zile în care Statele Unite au bombardat trei situri nucleare iraniene, potrivit Independent.

Acest stoc ar putea permite Iranului să construiască până la 10 bombe nucleare, dacă ar alege să-şi militarizeze programul, a declarat Grossi pentru The Associated Press anul trecut.

Organismul de supraveghere nucleară al ONU estimează că o parte semnificativă a uraniului puternic îmbogăţit al Iranului „era stocată acolo în iunie 2025, când a izbucnit războiul de 12 zile, şi a rămas acolo de atunci”, a spus Grossi. El a adăugat: „Nu am reuşit să inspectăm sau să infirmăm faptul că materialul se află acolo şi că sigiliile — sigiliile AIEA — sunt încă acolo. Sper că vom putea face acest lucru, aşa că ceea ce vă spun este cea mai bună estimare a noastră.”

Imagini din satelit de la Airbus arată, potrivit relatărilor, un camion care transportă 18 containere albastre intrând într-un tunel la Centrul de Tehnologie Nucleară Isfahan pe 9 iunie 2025, chiar înainte de începerea conflictului de anul trecut. Aceste containere, despre care se crede că ar conţine uraniu puternic îmbogăţit, se află probabil încă la faţa locului.

Dincolo de Isfahan, AIEA încearcă, de asemenea, să inspecteze instalaţiile nucleare ale Iranului de la Natanz şi Fordo, despre care se ştie că au, de asemenea, material nuclear. Ca semnatar al Tratatului de neproliferare nucleară, Iranul este obligat să permită AIEA accesul la instalaţiile sale nucleare, a subliniat Grossi.

Agenţia raportează că Iranul deţine 440 kilograme de uraniu îmbogăţit la o puritate de 60%, un pas tehnic distanţă de nivelurile de 90% necesare pentru arme. Grossi a indicat anterior că AIEA consideră că aproximativ 220 de kilograme din acest material sunt stocate în tuneluri la situl Isfahan.

Teheranul a susţinut în mod constant că programul său nuclear are scopuri paşnice. Preşedintele Donald Trump a invocat împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare drept principal motiv pentru implicarea SUA în război, afirmând totodată că loviturile de vara trecută au „anihilat” programul atomic al ţării.

Grossi a dezvăluit la o conferinţă de presă a ONU, miercuri, că Iranul a declarat o nouă instalaţie de îmbogăţire a uraniului la Isfahan în iunie anul trecut, iar inspectorii AIEA erau programaţi să o viziteze în ziua în care au început loviturile. El a remarcat că această instalaţie particulară pare să fi fost cruţată în atacurile asupra Isfahan atât în acest an, cât şi anul trecut.

AIEA a purtat discuţii cu Rusia şi alte ţări privind posibila scoatere din Iran a uraniului său puternic îmbogăţit. O astfel de operaţiune ar necesita fie un acord politic, fie o intervenţie militară semnificativă a SUA pe teritoriu ostil.

Trump a declarat miercuri că preşedintele rus Vladimir Putin şi-a reiterat oferta de a ajuta Statele Unite în gestionarea uraniului îmbogăţit al Iranului. Trump a relatat că i-a spus lui Putin că este mai important ca liderul rus să „se implice în încheierea războiului din Ucraina”. Grossi, la rândul său, a subliniat că „ceea ce va fi important este ca acel material să părăsească Iranul” sau să fie diluat pentru a-i reduce gradul de îmbogăţire.

AIEA a participat la discuţiile nucleare SUA-Iran din februarie, dar nu a fost implicată în negocierile recente de încetare a focului mediate de Pakistan. Agenţia a purtat însă discuţii separate cu SUA şi discuţii informale cu Iranul.

Trump a declarat pentru Axios miercuri că a respins cea mai recentă propunere a Iranului, care sugera amânarea discuţiilor privind programul nuclear, dar încetarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz — o rută vitală de transport pentru petrol şi gaze naturale — dacă SUA ar ridica blocada şi ar încheia războiul.

Grossi le-a reamintit reporterilor miercuri că programul nuclear al Iranului din 2015, când a acceptat să-şi limiteze activităţile în cadrul unui acord cu şase mari puteri, era considerabil mai mic şi utiliza un singur tip de centrifugă.

Trump a retras SUA din acel acord în 2018. Şeful AIEA a caracterizat negocierile actuale drept „un joc complet diferit”, din cauza „progresului exponenţial” al Iranului în îmbogăţirea uraniului, utilizării centrifugelor avansate, a compuşilor diferiţi şi a noilor instalaţii.

Ajungerea la un acord ar necesita „voinţă politică” din partea Teheranului, a declarat Grossi pentru AP, subliniind că „Iranul trebuie să fie convins că este important să negocieze”. Deşi atât liderii Iranului, cât şi preşedintele Trump îşi exprimă disponibilitatea de a negocia, Grossi a observat că „acolo unde apare frustrarea, aparent de ambele părţi, este că nu par să ajungă la un acord sau la o poziţie comună cu privire la ce trebuie făcut mai întâi sau cum”.

În ciuda blocajului, Grossi, care se consideră un negociator în căutarea unei „licăriri de speranţă”, a remarcat că „un lucru important este că aparent există interes de ambele părţi pentru a ajunge la un acord”.

Întrebat despre seriozitatea Iranului în a urmări un acord, secretarul de stat Marco Rubio a declarat pentru Fox News în această săptămână că iranienii sunt negociatori abili care încearcă să câştige timp, iar orice acord trebuie să fie „unul care îi împiedică în mod definitiv să avanseze rapid spre obţinerea unei arme nucleare în orice moment”.