Ar putea Moldova deveni cu adevărat europeană fără adoptarea legii antidiscriminare?

Legea antidiscriminare a provocat discuţii controversate în societate, în special în rândul experţilor.

Unii sunt pentru adoptarea acestei legi, în timp ce alţii sunt contra acesteia, şi anume în ceea ce priveşte minorităţile sexuale.

În acest context, analistul politic Igor Boţan s-a exprimat în cadrul unei emisiuni difuzate la Publika.TV că cei care poartă vină pentru divizarea societăţii în această problemă sunt liderii AIE. Analistul crede că guvernanţii nu au exprimat o poziţie clară pentru a lăsa societatea să discute acest subiect, explicând: „Ar fi bine să lăsăm această problemă până când AIE va decide dacă promovează această lege sau nu, în situaţia când două partide din Alianţă spun că nu prezintă interes pentru această lege. Cred că lucrurile s-ar aranja mult mai bine dacă politicienii ar explica oamenilor de ce e bine sau nu să adoptăm Legea antidiscriminare”.

În acelaşi timp, directorul CREDO, Sergiu Ostaf, susţine că acest proiect de lege va aduce doar beneficii Republicii Moldova, iar discuţiile în contradictoriu vor înceta odată cu adoptarea legii, lucru care se va întâmpla până la finele acestui an.

„Acest proiect este în primul rând pentru grupurile marginalizate şi social-vulnerabile: elevii din mediul rural, femeile, persoanele cu dizabilităţi, persoanele care locuiesc în regiunea de Sud a R. Moldova şi au acces mult mai mic la ajutorul social, în comparaţie cu cei din Nordul ţării”, a punctat Sergiu Ostaf.

Potrivit aceluiaşi post de televiziune, şi directorul executiv al Centrului de Resurse „Tineri şi Liberi”, Antoniţa Fonari, consideră că promotorii acestei iniţiative sunt şi apărători ai drepturilor omului, precizând că „ Această lege este despre toleranţă, nu despre regimul de vize. Regimul îl vom obţine inclusiv dacă vom fi toleranţi. Totodată acest proiect este şi despre drepturile fiecărui om din această societate. Fiecare cetăţean face, într-o oarecare măsură, parte dintr-o anumită minoritate”.

De o părere opusă este însă, politicianul Iurie Roşca, care a menţionat: „Toate sondajele, fără excepţie, arată că peste 90% din cetăţenii R. Moldova ... se opun unei astfel de legi... Al doilea pas după adoptarea acestei legi va fi admiterea căsătoriilor între persoanele de acelaşi gen, al treilea – dreptul de adopţie, şi al patrulea – interzicerea cuvintelor mamă şi tată”.

Toată lumea vorbeşte despre Legea antidiscriminare, deşi în diferite aspecte şi sub diferite abordări. Fiind discutată foarte des, în ultima vreme, ţi s-ar părea că e doar despre minorităţile sexuale, dar nu este adevărat, ci vizează un şir de categorii de personae care sunt discriminate frecvent în societatea zilei de azi.

Oficialii europeni insistă că această lege să fie adoptată cât de curând posibil, însă politicienii de la Chişinău nu prea se grăbesc. Miza e mare - Europa fără vize pentru moldoveni.

Este chiar interesant: ar putea Moldova deveni cu adevărat europeană fără adoptarea acestei legi?

Precizăm că potrivit ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, Guvernul se pregăteşte să remită iarăşi în Parlament proiectul cu privire la Legea Antidiscriminare, iar sintagma "minorităţii sexuale" va fi păstrată în proiectul Legii antidiscriminare, deoarece nicio persoană nu trebuie discriminată. Căci atât Constituţia ţării noastre, cât şi documentele internaţionale privind drepturile omului care sunt obligatorii pentru R. Moldova stabilesc că nu poate să fie discriminat nimeni pentru niciun criteriu. Discriminarea nu se admite.

Totodată, ministrul Justiţie consideră că acest proiect este menit să asigure un mecanism clar de garantare a egalităţii cetăţenilor în drepturi şi regretă enorm că un proiect care se referă la un număr atât de mare de oameni din ţară a fost redus la o singură sintagmă, un criteriu de discriminare.

Amintim că proiectul Legii antidiscriminare, care a fost aprobat de Guvern în februarie 2011, a împărţit societatea în două: pro şi contra. Potrivit unor politicieni adoptarea Legii ar duce la o explozie a homosexualităţii. Astfel, Guvernul a fost nevoit să retragă proiectul din Parlament, deşi proiectul a fost foarte bine pregătit. Potrivit ministrului, s-a muncit mai mult de un an la el, având expertiza OSCE, expertiza Comisiei Europene, organizându-se chiar şi dezbateri publice cu experţi internaţionali.