Apele Române, economii de zeci de mii de euro la plata chiriei după schimbarea şefului. Ce alte schimbări majore sunt la orizont?

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat, într-un amplu interviu acordat Epoch Times, că „Apele Române” nu vor mai plăti 54.000 de euro chirie lunar pentru sediu, suma fiind redusă la 29.000 de euro în urma renegocierii contractului de către noul şef al instituţiei.

Întrebată ce schimbări s-au petrecut la Apele Române după ce l-a demis — acum trei săptămâni — pe şeful instituţiei, Diana Buzoianu a anunţat reducerea chiriei şi a enumerat o serie de priorităţi care ar urma să schimbe modul în care se fac controalele.

„Reducerea chiriei e un subiect micuţ, dar care ne arată de fapt cât înseamnă leadership la bază. Chiria care era plătită pentru sediul central, 54.000 de euro.

A trebuit să vină cineva care să negocieze cu o mână de fier şi să zică: Ok, poate nu avem nevoie de tot spaţiul de care aveam nevoie. Şi s-a redus chiria la 29.000 de euro. În două săptămâni, practic.

Asta arată, şi nu dau exemplul ăsta ca un lucru care va reforma cu totul instituţia, dar este un simbol pentru ceea ce poate să facă un lider care vine chitit pe ideea de a reduce cheltuielile inutile şi de a folosi banii respectivi, pentru că sunt zeci de mii de euro în fiecare lună, de a folosi banii respectivi mult mai cu cap. În lucruri care aveau mult mai mult sens să fie folosiţi banii respectivi”, a declarat Buzoianu.

Ministra a precizat că noul director, Florin Ghiţă, a anunţat că îşi propune creşterea numărului de inspectori pe teren, pentru că astăzi inspectorii pe teren care fac controale sunt sub 130, deci sub 130 în toată ţara.

„Să nu ne mire de ce apoi nu avem legislaţie care este respectată. Ne-am uitat un pic pe cifre. În ultimii doi ani de zile aproape că s-au înjumătăţit controalele care au fost făcute de Apele Române.

Acolo este un semnal, deci în momentul în care tu ai un corp de control care este practic decimat, ai în toată ţara 130 de oameni, corpul ăla de control îţi face la jumătate număr de controale câte îţi făceau acum 3 ani de zile. Ăsta este un mesaj că leadershipul de dinainte, sau mă rog, toată instituţia de dinainte, mergea pe direcţia de sugrumare a controlului, că de fapt nu era nevoie de controlul respectiv. Şi acum trebuie să ne uităm să vedem, directorul actual, domnul Florin Ghiţă, zice că este necesară creşterea numărului de inspectori, chiar dublare”, a declarat Buzoianu.

Ministra a reamintit că Apele Române au pierdut o sumă uriaşă de bani din PNRR şi a anunţat adoptarea în viitorul apropiat a Legii Apelor şi investiţii majore pentru prevenirea inundaţiilor.

„La Apele Române rămâne problema cea mai mare în ultimii ani de zile - că au stat pe un munte de bani şi nu au reuşit să folosească banii respectivi ca să îi ducă în infrastructura împotriva inundaţiilor. Peste 300 de milioane de euro, daţi din PNRR, care ar fi trebuit... erau bani gratuiţi care veneau, 350 de milioane de euro. Singurul director de la Apele Române care a reuşit să facă asta este directorul din Bihor, care s-a separat de achiziţia centralizată de la nivel naţional, organizată de ANAR la acea vreme, şi a reuşit să salveze astfel.

Este singurul proiect, singurul baraj şi singurul polder care a mai fost acceptat de Comisia Europeană. În rest, toate barajele, toate digurile, vorbim de sute de kilometri de diguri care n-au fost făcute, poldere care n-au fost făcute, baraje care n-au fost făcute. Care credeţi că mai este şansa istorică să mai primim 300 de milioane de euro gratuit doar ca să ne protejăm împotriva inundaţiilor şi să-i pierdem?

Deci aici problema este legată de posibilitatea de a accesa fondurile respective şi de o gândire strategică care să permită, nu în funcţie de cine vine la conducerea ANAR sau de cine vine în funcţie la conducerea Ministerului să se decidă care sunt proiectele, ci mai degrabă să facem, pentru că noi am plătit deja, am plătit la Banca Mondială, Apele Române şi Ministerul Mediului au plătit un studiu.

Acest studiu s-a finalizat cu prioritizarea unor lucrări, în funcţie de riscul la inundaţii. Acest studiu, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie strategia adoptată pe următorii ani de zile, indiferent de cine vine la Apele Române sau cine vine la Ministerul Mediului, n-ar trebui să poată din pix să schimbe care sunt priorităţile în funcţie de ce primar cunoaşte sau ce preşedinte de Consiliul Judeţean cunoaşte sau mai ştiu eu ce alte firme cunoaşte care trebuie să primească banii, ci ar trebui să fie făcută această strategie care să blocheze banii respectivi pe infrastructură.

Şi cu ce bani, mă veţi întreba, de unde banii. Avem jalon în PNRR.

Anul acesta trebuie să adoptăm legea Apelor. Legea Apelor înseamnă, practic, crearea unui fond pentru această infrastructură la Ape.

Sunt trei scenarii date de Banca Mondială, un scenariu care creşte costurile destul de mult, un scenariu în mediu şi un scenariu care ar fi suportabil, inclusiv în această perioadă, care trebuie să fie adoptate şi, practic, cu aceşti bani care trebuie să fie adoptaţi, se va crea acest fond de Ape, să-i zicem.

Acest fond de Ape va avea câteva miliarde în cadrul lui, care vor trebui să fie cheltuiţi în anii următori, în următorii, să zicem, 10 ani de zile. Cum se cheltuie acei bani? Din punctul meu de vedere, în baza prioritizării şi a studiilor plătite de Banca Mondială, adică nişte studii obiective, nu în funcţie de părerea unuia sau altuia care vin la conducere. Şi atunci dacă agreăm cu toţii că avem o strategie pe următorii 10 ani, cum se face investiţia în infrastructură împotriva inundaţiilor, avem banii necesari prin legea adoptată anul acesta, pe care o să o adoptăm în anul acesta, din punctul meu de vedere, asta ar trebui să schimbe, cu totul, perspectiva de cum au fost făcute lucrurile până acum.

Pe Ape, cel puţin, ca să fim siguri în faţa inundaţiilor. Dacă ăsta este principalul obiectiv pe care instituţiile astea trebuie să şi-l asume. Iar eu cred că ăsta este principalul obiectiv”, a declarat şefa Mediului.

Diana Buzoianu a mai precizat că se va face şi radarul balastierelor.

„Ştiţi că înainte erau date comunicate de presă, cum că s-a avansat foarte mult cu acest radar al balastierelor şi am aflat cu noul director că nu s-a scris nici măcar un singur rând pentru legislaţia necesară pentru a pune în aplicare Radarul balastierelor. Şi acum vom crea un grup de lucru de urgenţă cu reprezentanţi din partea Ministerului, cu reprezentanţi din partea APL-ului Române, ca să scriem ceea ce era menţionat public, e aproape finalizat.

Vedeţi, asta este problema comunicatelor de presă. De multe ori, în spatele lor, se arată mai degrabă nişte intenţii sau nişte poveşti, nu neapărat ce s-a întâmplat. De aia eu încerc întotdeauna când dau un comunicat să spun s-a întâmplat astăzi, s-a semnat astăzi”, a afirmat ministra.