APCE a adoptat cea mai aspră rezoluţie antirusească din ultimii 16 ani (Kommersant)
Relaţiile dintre Moscova şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-au acutizat brusc. APCE a adoptat marţi o rezoluţie extrem de aspră privind Rusia şi a propus transferarea monitorizării situaţiei din Federaţia Rusă la nivelul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Delegaţia Rusiei a ameninţat cu un „răspuns adecvat”. Cu toate acestea, nu se va ajunge până la ruperea totală a relaţiilor dintre Rusia şi APCE, potrivit experţilor, observă cotidianul rus Kommersant.
A doua zi de lucru a APCE a fost dedicată aproape în totalitate tematicii ruse. Discuţiile pe marginea raportului privind îndeplinirea de către Rusia a obligaţiilor asumate la aderarea, în 1996, la Consiliul Europei, au fost însoţite de furtunoase discuţii. Moscova, în opinia raportorilor Andreas Gross si Gyorgy Frunda, 'a deviat de la standardele europene'. Cea mai mare parte a raportului de 67 de pagini, elaborat de deputaţii elveţian şi român, conţine critici vehemente la adresa politicii Rusiei.
În ultimii ani Rusia s-a îndreptat în direcţia 'amplificării autoritarismului', într-un ritm accelerat mai ales din decembrie anul trecut, sunt de părere raportorii. Drept dovadă a ingerinţei guvernului rus în activitatea legislativă şi justiţiară sunt invocate recentele legi cu privire la calomnie, organizaţii non-guvernamentale ca 'agenţi străini', mitinguri şi proliferarea de informaţii pe internet, precum şi procesele contra lui Hodorkovski şi Pussy Riot. Autorii documentului amintesc de atentatele asupra jurnaliştilor şi necesitatea anchetării asasinatelor în care au murit jurnalistele Anna Politkovskaia şi Natalia Estemirova. Se vorbeşte despre neajunsurile sistemului penitenciar din Rusia, fapt care a dus la moartea juristului Serghei Magnitski şi a preşedintelui companiei 'KitElitNedvijimost', Vera Trifonova.
Rezoluţia îi sugerează Rusiei să revizuiască legile şi deciziile juridice recent adoptate, să desfăşoare reformele cerute de societatea civilă. De asemenea, Rusiei i se cere să renunţe la recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud şi să-şi retragă trupele din Transnistria.
De altfel, unii europarlamentari au considerat inclusiv această formă a documentului insuficient de aspră şi au insistat asupra unor amendamente, între care cererea de a 'pune capăt presiunii politice şi economice asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est, exercitată de compania Gazprom prin intermediul preţurilor la gaz'.
Toate aceste cerinţe au fost considerate inadmisibile de către delegaţia rusă, care, însă, nu şi-a exprimat indignarea în acest sens, constată Kommersant. Dimpotrivă, şeful-adjunct al delegaţiei, Leonid Sluţki, a găsit în text motiv de optimism. 'Important este că documentul conţine şi evaluări pozitive. Cu câţiva ani în urmă aspectele negative erau copleşitoare', a amintit Sluţki. Potrivit acestuia, delegaţia rusă a reuşit în stadiul colaborării cu raportorii 'să înlăture din document o serie de aspecte marginale': de exemplu, cu privire la fuziunea dintre stat şi Biserica Ortodoxă Rusă, precum şi referitor la politica Rusiei în Cecenia.
Unul dintre autorii documentului, Andreas Gross, a declarat pentru Kommersant că textul final a ieşit 'echilibrat'. Gross şi-a exprimat uimirea în legătură cu reacţia furioasă a politicienilor ruşi faţă de raport. 'Asemenea documente în sine nu schimbă nimic. Ele sunt un fel de diagnostic şi recomandare a medicului. Este în interesul Rusiei să ţină cont de aceste recomandări', a explicat Gross.
Şi eurodeputata Kristina Ojuland este de părere că rezoluţia APCE nu este un demers antirusesc. 'Este vorba despre respectarea regulilor organizaţiei. Rusia s-a obligat să respecte valorile europene, dar se comportă ca un membru fumător într-un club al nefumătorilor', a spus europarlamentara.
Principalul aspect iritant pentru ruşi l-a constituit recomandarea de a transfera procesul de monitorizare a îndeplinirii de către Rusia a obligaţiilor sale la un nivel mai înalt: al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Comitetul răspunde inclusiv de probleme privind statutul de membru în APCE, astfel că transferarea monitorizării către acesta plasează practic Rusia într-o 'categorie specială'. Potrivit şefului delegaţiei ruse, Alexei Puşkov, această propunere 'a apărut de nicăieri', la iniţiativa reprezentantului Poloniei în Comitetul de Miniştri şi a constituit o demonstraţie de 'standarde duble'. Puşkov a promis că 'Moscova va răspunde adecvat' la această discriminare.
O retragere a Rusiei din Consiliul Europei este posibilă, însă de data aceasta compromisul va fi găsit, este de părere analistul rus Fiodor Lukianov. 'Moscova nu doreşte să iasă din Consiliul Europei, iar pentru acesta ea este un donator important. Transferarea monitorizării situaţiei din Rusia la nivelul Comitetului de Miniştri este un lucru neplăcut, ca statut, pentru Moscova, însă miniştrii de externe care fac parte din Comitet nu-şi pot permite să spună deschis tot ce vor, spre deosebire de deputaţii APCE. În declaraţiile lor, miniştrii de externe se vor ghida după interese pragmatice', şi-a exprimat convingerea Lukianov.
