Analiza lui Moraru. "România trăieşte pe datorie, se guvernează prin artificii contabile şi amână tot ce doare: reforma & investiţiile"

Analistul Mihai Răzvan Moraru a făcut o serie de aprecieri critice la adresa guvernanţilor după ce Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare bugetară pe anul 2025.

Potrivit analistului, România se află într-o criză bugetară profundă, guvernată prin artificii contabile şi lipsă de reforme reale. În ciuda avertismentelor repetate, statul continuă să amâne investiţiile esenţiale şi modernizarea administraţiei, preferând să crească cheltuielile pe dobânzi, salarii şi asistenţă socială.

Expertul a atras atenţia că deficitul bugetar „coafat” urcă la 8,4%, în timp ce veniturile abia cresc, semn al unei economii reale în declin şi al expansiunii economiei subterane. Educaţia şi sănătatea rămân din nou sacrificate, investiţiile sunt susţinute doar prin fonduri europene, iar strategia economică lipseşte complet.

România „trăieşte pe datorie”, iar povara este împinsă spre anii următori, în timp ce statul continuă să finanţeze aparatul bugetar şi interesele politice.

Analiza lui Moraru

Unde e reforma? România trăieşte pe datorie, se guvernează prin artificii contabile şi amână tot ce doare: reforma & investiţiile. Iar viitorul……

Deficitul sare la 8,4% (coafat) iar cheltuielile cresc cu 28 de miliarde de lei! Ştiţi pe ce? Pe dobânzi, achiziţii, salarii, subvenţii şi asistenţă socială.

Nu pe investiţii, nu pe educaţie, nu pe sănătate. Veniturile cresc abia cu 3 miliarde, pentru că economia reală scade, iar cea neagră pare că merge mai bine! După atâtea avertismente, după atâtea voci care au cerut reformă şi echilibru bugetar, am ajuns exact unde ne temeam.

Guvernul vrea să se „încadreze” într-un deficit de 8,4%, adică cu 1,4 puncte peste ţinta iniţială. Cum? Simplu: mută din nou facturile pe anul viitor — exact cum a făcut şi Guvernul Ciolacu la finalul lui 2024.

Despre „reforma din administraţie”? Tăcere totală. Ultimul termen fusese „până la sfârşitul lunii septembrie”. Ei bine, septembrie se încheie. Reforma — nu.

Ce arată rectificarea:

Cheltuielile cresc cu aproape 28 de miliarde de lei!

- Dobânzile cresc cu 12 miliarde de lei.

- Cheltuieli suplimentare cu personalul şi bunurile: 1 miliard.

- 0,5 miliarde pentru subvenţii acordate unor companii care vor construi „3-4 fabrici” — fără transparenţă.

- Cheltuieli sociale: 3,3 miliarde.

- Investiţiile prin PNRR cresc, dar celelalte scad — sold pozitiv de doar 2,5 miliarde.

Veniturile, în schimb, abia cresc cu 3,23 miliarde de lei. De ce?

- Încasări mai mici din impozitul pe profit: –1,4 mld. Companiile au deja profitul diminuat de alte taxe şi impozite.

- Dividendele companiilor de stat scad cu –2,2 mld. Reforma a rămas doar la nivel de declaraţii şi de „rugăminţi” să-şi plafoneze singuri veniturile.

- Impozitul pe venit şi salarii creşte artificial ( 2 mld.) prin majorarea taxării.

- Încasările din TVA scad cu 2,4 mld. – economia reală e în declin, iar cea neagră prosperă.

- Accize şi jocuri de noroc: 1 mld. în total.

- Contribuţii sociale: –0,8 mld. Aici ori sunt datorii nerecuperate, ori scade numărul contractelor de muncă!

Cine primeşte bani în plus:

SRI: 100 mil. lei

Justiţie: 85 mil. lei

Educaţie: 140 mil. lei

AEP: 160 mil. lei (pentru rambursarea sumelor din campania electorală!)

Economie: 400 mil. lei plata personal şi proiecte PNRR.

Mediu: 900 mil. lei proiecte PNRR.

Energie: 1,1 mld. lei plata compensări preţ.

Dezvoltare: 2,5 mld. lei (Saligny & achiziţii)

Muncă: 5 mld. lei (asistenţă socială)

Agricultură: 2,5 mld. lei Proiecte europene.

Finanţe: 20 mld. lei (dobânzi 13 mld şi proiecte minore PNRR)

Sănătatea, Transporturile şi Ministerul Investiţiilor pierd bani.

Ce înseamnă, de fapt:

Bugetul e „coafat” prin mutarea plăţilor în 2026.

Încasările scad, pentru că economia reală slăbeşte, iar cea subterană rămâne neatinsă.

Dobânzile explodează. Ca şi inflaţia!

Educaţia şi sănătatea sunt din nou sacrificate.

Pentru servicii şi partide, se găsesc mereu fonduri.

Investiţiile rămân doar sub eticheta PNRR.

Cheltuielile cu aparatul bugetar, achiziţiile şi asistenţa socială cresc fără frână.

Strategia economică? Zero.

Priorităţi? Niciuna.

Rămânem consecvenţi! Dacă mai se doreşte şi creşterea TVA-ului la 23%-24%, spre finalul anului………hai să ne sacrificăm încă o tură pentru binele …..unora!