Analist: Pare că bugetarii trăiesc într-o realitate paralelă. România e în criză. Peste tot în privat se dau afară oameni, se îngheaţă şi se reduc salarii

Analistul economic Adrian Negrescu a avertizat, într-o intervenţie la Prima News, că protestele preventive faţă de viitoarea lege a salarizării unice riscă să blocheze servicii publice esenţiale într-un moment în care România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic.

În viziunea sa, legea salarizării unice este necesară pentru eliminarea sporurilor acordate discreţionar şi pentru creşterea predictibilităţii în sistemul public. Însă, în timp ce mediul privat îngheaţă salarii şi face concedieri, factura salariilor bugetarilor va continua să crească.

Expertul a subliniat că legea trebuie negociată rapid cu sindicatele pentru a evita pierderea fondurilor europene şi un nou val de proteste în toamnă.

Redăm mai jos intervenţia TV.

Jurnalist: Pornim de la greva medicilor, care e un lucru foarte serios. Ce ar trebui să înţelegem? Pentru că tot timpul sindicatele au spus că cei care au scris legea salarizării, cu toate bunele intenţii, nu s-au dus către cei direct vizaţi, direct afectaţi. Nu s-au consultat cu diversele zone profesionale. Nu au luat niciun fel de informaţii de la noi, cei care avem condiţii diferite de muncă în funcţie de profesie, cei care avem, iată, ca medicii, o situaţie excepţională cu gărzile, cu suprasolicitarea, cu lipsa de personal.

În educaţie, dacă le luăm la rând şi intrăm în detalii, numai expunerea poate să dureze cât tot timpul alocat discuţiei noastre.

Ideea este că avem o situaţie în care, cel puţin din acest punct de vedere, sindicatele par să aibă dreptate. Unde, cum se poartă corect o negociere? Cum ar trebui să fie construită această lege a salarizării unice? Pentru că, dincolo de conţinutul ei şi de felul cum s-ar negocia corect, noi suntem într-o perioadă-limită. Avem un deadline ca să nu pierdem nişte fonduri europene.

Adrian Negrescu: Înţeleg poziţia sindicaliştilor. Nu înţeleg aceste greve preventive, ideea asta de a bloca, până la urmă, sistemul sanitar, pentru că te aştepţi ca de la 1 ianuarie e posibil să primeşti nişte bani mai puţini. Dar, atenţie, încă nu se ştie, pentru că legea nu e finalizată, nici măcar nu a fost depusă în Parlament.

Am ajuns la ideea asta de greve preventive, ceea ce, din punctul meu de vedere, este prea mult, având în vedere interesele statului de a asigura serviciile publice. Ce te faci cu oamenii aceştia care astăzi aveau programări la medic, cu cei care sunt bolnavi, cu cei care, până la urmă, au plătit pentru a beneficia de servicii sanitare? Aici e o altă faţetă a problemei, care nu se discută.

Da, e interesantă discuţia despre salarii în sectorul bugetar. Înţeleg temerile sindicaliştilor, cum că unii dintre ei vor câştiga mai bine, alţii mai prost. Înţeleg că această lege a fost făcută pe genunchi, dar, atenţie, cu expertiza Băncii Mondiale. Dar de la asta până la a declanşa proteste şi a bloca, până la urmă, activitatea serviciilor publice, mi se pare că s-a mers prea departe.

Pe de altă parte, hai să nu uităm un lucru esenţial. Legea asta pentru ce este menită? Să dea predictibilitate din punct de vedere al carierei profesionale în sectorul public. Adică să ştii ce salariu primeşti când te afli pe un anumit nivel de activitate, câţi bani primeşti în plus dacă urci mai sus în scara ierarhică a sistemului bugetar.

Să eliminăm toate sporurile acelea care erau date din pixul şefului, în special pe criterii politice. Era o formă de dependenţă şi acesta este un lucru... un sistem fanariot, dacă îi putem spune aşa, prin care şefii decideau din pix cine şi cum primeşte mai mulţi bani la salariu în fiecare lună, în funcţie de diverse interese. Ştim foarte bine că multe dintre aceste sporuri erau date pentru că unii dintre şefi să-şi ia mai departe banii înapoi. Din păcate, se întâmplă şi astfel de lucruri în România.

Poate legea asta este necesară, asta nu contestă nimeni. Dacă nu s-a negociat foarte bine cu sindicatele, asta este o problemă, din punctul meu de vedere. Dar, pe de altă parte, se mai ridică o altă problema, una financiară. Atenţie, într-o perioadă în care peste tot în sistemul privat se dau afară oameni, se îngheaţă salarii, în unele companii chiar s-au redus salariile...

Jurnalist: Ca să păstreze oamenii, da.

Adrian Negrescu: Noi vedem în zona publică doar această discuţie despre bugetari, cum că nu le convine faptul că primesc nişte salarii şi că urmează ca o parte dintre ei să primească chiar mai mulţi bani de la 1 ianuarie.

Jurnalist: Aici aş vrea să-ţi cer părerea, pentru că, cu siguranţă, ai mai multe date decât mine, chiar dacă nu detaliate. De acea categorie care se plânge de faptul că va pierde venituri sau că va rămâne cu ele îngheţate. Vorbim de categoria care, în acest moment, are veniturile mai mari. Aş vrea să te întreb dacă ţi se pare justificată temerea lor că, nemaicrescând salariul, pentru că înţeleg că nu poate fi vorba de o scădere, vor avea o putere de cumpărare mai mică.

Adrian Negrescu: Pare că oamenii aceştia trăiesc într-o realitate paralelă. Nu înţeleg că România este într-o perioadă de recesiune economică. Suntem într-o criză în care cu toţii suferim din punct de vedere al veniturilor, al modului în care suntem plătiţi, al modului în care ne încasăm, până la urmă, facturile de la clienţi şi de la parteneri.

Nu pot unii să trăiască fericiţi, cu salariile garantate, iar alţii să suporte taxe şi impozite mai mari doar pentru a plăti aceste salarii.

Gândiţi-vă că factura salariilor bugetarilor nu va scădea în perioada următoare. Conform noii legi, va creşte de la aproximativ 166 la peste 170 de miliarde de lei de la 1 ianuarie.

Altfel spus, efortul pe care noi, contribuabilii, îl facem pentru a plăti salariile bugetarilor va creşte de la 1 ianuarie, nu va scădea şi nu va fi îngheţat.

Şi, atenţie, într-o perioadă în care nu se vorbeşte nimic despre pensii. Pensiile vor rămâne, probabil, pentru al treilea an la rând îngheţate, deşi există o lege care prevede indexarea lor.

Ce să mai vorbim de alocaţiile pentru copii, care, de asemenea, nu au mai fost majorate de doi ani de zile.

Pare că discuţia se duce prea mult pe salariile bugetarilor şi prea puţin pe asigurarea unor condiţii reale pentru ca toţi cetăţenii din ţară asta să aibă de câştigat sau să li se rezolve anumite probleme, mai ales din perspectiva inflaţiei, care este cea mai mare din Europa, de trei ori peste media europeană.

Da, eu înţeleg protestele sindicatelor, dar cred că, până la urmă, în următoarele zile ar trebui să se aşeze la masa negocierilor şi să iasă o lege în aşa fel încât să nu pierdem banii europeni, care, atenţie, deja sunt prinşi în buget.

Şi, în al treilea rând, să dăm această predictibilitate serviciilor publice. Ne vom trezi în continuare în situaţia în care, dacă nu se aprobă această lege, vom avea proteste într-o veselie în toamna acestui an, pe ideea că poate de la 1 ianuarie se întâmplă ceva cu salarizarea. Nu putem trăi cu această sabie a lui Damocles deasupra capului.

Aduceţi-vă aminte că sunt companii în România în care unii lucrează în subteran şi este normal să primească spor de subteran, dar alţii primesc acel spor stând în birouri, în clădiri de lux, undeva pe la Ministerul Transporturilor. Cam aceasta este diferenţa.

Trebuie să-i ajuţi pe cei care au condiţii speciale de muncă, să le dai un salariu corespunzător, dar nu tuturor.

Jurnalist: Punct tare, acesta. Îţi mulţumesc tare mult! Şi, în tot contextul acesta, de buget, de bugetari versus taxe şi toate presiunile pe buget, nici măcar nu am vorbit de zona magistraţilor, unde acolo sunt alte nebunii, dar o lăsăm pe data viitoare.