ANALIZĂ: România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările
România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de ţiţei, a tras un semnal de alarmă, miercuri, analistul financiar Adrian Negrescu.
"Piaţa românească a combustibililor intră într-o perioadă de criză fără precedent, după ce, începând de ieri, livrările de ţiţei prin sistemul Consorţiului Conductei Caspice către terminalul de la Novorossiisk au fost întrerupte. Efectele le vom simţi direct la pompă. Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă kazahii opresc livrările riscăm să avem penurie de carburanţi, riscă să devină realitate! Sistarea pompării ţiţeiului către terminalul CPC nu are, potrivit surselor citate de Bloomberg, un caracter voluntar din partea autorităţilor de la Astana. Terminalul a încetat pur si simplu să mai primească ţiţei, după o serie de atacuri repetate asupra petrolierelor din zona Mării Negre", a afirmat Adrian Negrescu.
Potrivit analistului, sistemul CPC nu este o rută de transport oarecare, ci principala arteră prin care Kazahstanul îşi exportă ţiţeiul către pieţele mondiale. Conducta, lungă de aproximativ 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele din vestul Kazahstanului — inclusiv din zona Mării Caspice — de terminalul maritim aflat în apropierea portului rusesc Novorossiisk, de unde petrolul este încărcat pe petroliere prin trei puncte de descărcare plutitoare, amplasate la aproximativ cinci kilometri de coastă.
"Prin acest sistem trec aproximativ 80% din totalul exporturilor petroliere ale Kazahstanului, ţară care ocupă locul al 12-lea în clasamentul mondial al producătorilor de petrol, cu o extracţie de aproximativ 1,8-1,9 milioane de barili pe zi. Doar în 2024, prin conductă au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit chiar din Kazahstan. Deşi traversează teritoriul Rusiei pentru a ajunge la Novorossiisk, ţiţeiul kazah este certificat ca fiind de origine kazahă şi nu intră sub incidenţa sancţiunilor occidentale impuse Moscovei — un detaliu tehnic esenţial care explică de ce România şi alte state europene au continuat să cumpere acest ţiţei fără restricţii legale, chiar şi după declanşarea războiului din Ucraina", a explicat Adrian Negrescu.
Care este situaţia României
"România, potrivit datelor disponibile pentru anul 2025, îşi acoperă aproximativ 77% din necesarul de ţiţei din import, restul provenind din producţia internă. Din aceste importuri, aproximativ 63% provin din Kazahstan, principalul furnizor de ţiţei al pieţei româneşti.
Făcând calculul, rezultă că aproximativ jumătate din întregul ţiţei procesat în rafinăriile din România este, de fapt, de origine kazahă. Restul necesarului este acoperit, în principal, din Azerbaidjan, Norvegia, Libia şi alţi furnizori mai mici.
Ambele mari rafinării care funcţionează pe teritoriul românesc depind, într-o măsură mai mare sau mai mică, de acest flux. Petromidia, controlată de compania petrolieră naţională kazahă, este alimentată aproape integral cu ţiţei kazah, primit prin portul Midia, operat de Rompetrol. Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom, foloseşte la rândul ei ţiţei kazah, deşi într-o proporţie mai redusă, restul necesarului ajungând prin portul Constanţa, din alte surse.
Tocmai din acest motiv, orice perturbare a exporturilor de ţiţei din Kazahstan sau a transportului prin terminalul CPC de la Novorossiisk poate avea efecte semnificative asupra aprovizionării rafinăriilor româneşti şi, implicit, asupra întregii pieţe interne de carburanţi — de la disponibilitatea efectivă a motorinei şi benzinei, până la preţul final plătit de şoferi la pompă.
Avertizam asupra acestui scenariu încă de acum câteva luni, când politicienii ne spuneau să stăm liniştiţi, că noi avem surse sigure de aprovizionare. Iată că realitatea bate filmul declaraţiilor super-optimiste ale fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan.
Spuneam, atunci, că fără să ne diversificăm sursele de aprovizionare şi să ne securizăm relaţia cu Kazahstan, este posibil să fim victimele de serviciu pe scena intereselor majore din piaţa petrolului.
Avertizam, atunci, că kazahii sunt tot mai tentaţi să îşi schimbe strategia de export, având în vedere preţurile tot mai mari oferite de ţările asiatice, în special de China.
Dacă autorităţile de la Bucureşti nu vor lua urgent măsuri, riscăm să ne trezim cu o criză a carburanţilor cum n-am mai avut până acum.
Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanţilor şi să decidă declararea stării de urgenţă energetice.
În scenariul în care problemele cu kazahii vor continua pe o perioadă mai lungă de timp, nu este exclus să ajungem la restricţionarea consumului dacă nu vom găsi surse alternative de petrol şi mai ales de motorină, acolo unde importăm 80% din necesar.
În plus, este esenţial ca statul să controleze strict exporturile şi să se asigure că stocurile de carburanţi există cu adevărat.
Cert este că, în toate scenariile, preţul la pompă va creşte. Scumpirea petrolului, problemele de aprovizionare, creşterea costurilor de asigurare vor duce preţul motorinei, în primul rând, peste nivelul de 10 lei/litru."
