Sondajul momentului: Cum arată criza de încredere din societate / Clivajul social şi politic din România de azi
Consultantul politic Cristian Andrei, directorul Agenţiei de Rating Politic, a prezentat, miercuri, barometrul Poll/Int realizat de agenţia sa cu privire la actuala criză de încredere existentă în societatea românească.
Potrivit analistului, direcţia României “continua să fie de ani de zile la un nivel negativ, chiar dacă am avut alegeri acum 1 an”, adăugând că acest lucru ne arată că “problema generală de încredere în sistemul politic se menţine la fel ca la momentul alegerilor”.
“Tinerii au încredere mai redusă în presă, dar mai mare în influenceri. Persoanele peste 60 de ani nu au încredere în influenceri, dar au încredere mai mare în presă. Persoanele cu vârste între 40-60 de ani au încredere mai mică în medici şi profesori. Persoanele din mediul rural, mai tineri şi cu nivel de educaţie sub liceu au încredere mai mică în vaccinuri”, a continuat Cristian Andrei într-o postare pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, conform analistului, sondajul mai arată că “încrederea pe aproape toţii itemii este aliniată cu opţiunea politica – votanţii PNL şi USR au mai multă încredere în itemii testaţi, în timp ce votanţii AUR şi nehotărâţii au mereu niveluri de încredere reduse, uneori şi cei ai PSD”.
În continuare, redăm postarea integrală a analistului:
L-am lansat! De unde ni se trage criza politică din ultimii ani? Suntem întrebaţi în mod repetat. Barometrul nostru Poll/Int, de la Agenţia de Rating Politic, oferă un răspuns: de la criza de încredere din societate.
Este a doua parte a sondajului realizat la început de iulie. De data asta ne-am uitat mai aşezat pe câţiva indicatori de risc socio-politic. Vă spunem şi cum poţi „prezice” cu cine va vota cineva.
Vă las concluziile mai jos. Spor şi mulţumesc din nou pentru atenţie.
● Ştim că există o problemă generală de mai mult timp la nivelul încrederii în lideri, însă observăm că problema este mai largă. Resursele de încredere din societate sunt erodate, amplificând criza din politică.
● Direcţia ţării continuă să fie de ani de zile la un nivel negativ, chiar dacă am avut alegeri acum 1 an. Ne arată că problema generală de încredere în sistemul politic se menţine la fel ca la momentul alegerilor.
● Direcţia ţării rămâne un indicator care distinge între cei care percep 1) că au avut de câştigat din ultimii 30 de ani şi 2) cei care cred că au pierdut. E mai puţin un indicator despre guvernarea imediată.
● Am testat încrederea în ocupaţii şi actori sociali – alţii decât partide sau instituţii. Este de semnalat că profesorii şi medicii au o apreciere mai ridicată, în timp ce mass-media în general (clasică sau influenceri) este foarte erodată.
● Neîncrederea nu este aliniată pe o singură direcţie demografică – ci variază, fiind destul de complex distribuită. Câteva exemple:
- Tinerii au încredere mai redusă în presă, dar mai mare în influenceri.
- Persoanele peste 60 de ani nu au încredere în influenceri, dar au încredere mai mare în presă.
- Persoanele cu vârste între 40-60 de ani au încredere mai mică în medici şi profesori.
- Persoanele din mediul rural, mai tineri şi cu nivel de educaţie sub liceu au încredere mai mică în vaccinuri.
- Persoanele din mediul urban, cu nivel de educaţie peste liceu şi cu vârstă mai ridicată au încredere mai mică în calitatea produselor de la raft comparat cu cele din Vest.
● În schimb, încrederea pe aproape toţii itemii este aliniată cu opţiunea politică – votanţii PNL şi USR au mai multă încredere în itemii testaţi, în timp ce votanţii AUR şi nehotărâţii au mereu niveluri de încredere reduse, uneori şi cei ai PSD.
● Această „scală” de încredere reprezintă în linii mari clivajul social şi politic din România de azi (aşa cum se observă şi în percepţia faţă de direcţia ţării – explicată în Barometrul din Aprilie). Dacă vrem să estimăm intenţia de vot a unui român, ne putem orienta destul de bine după nivelul său de încredere la nivel social şi politic.
