Americanii, tot mai dependenţi de cofeină

America este 'alimentată' de două lichide: petrolul şi cafeaua. Cotidianul american The Washington Times atrage atenţia asupra unui 'artefact' pe care îl consideră mai important decât Statuia Libertăţii: inhalatorul de cofeină, considerat un pericol de unii politicieni americani, inclusiv de senatorul Charles Schumer. Senatorul, însă, pierde din vedere un lucru evident: 'duhul dependenţei de cofeină a fost demult eliberat din sticlă', iar în SUA există o mare cerere de 'energie', subliniază ziarul american.

Americanul de mijloc consumă în medie câte 300 de mg de cofeină pe zi, ceea ce echivalează cu trei pastile energizante No-Doz, preparat eliberat pe bază de reţetă. Astfel, americanii s-au transformat într-o naţiune 'dopată': toţi consumă băuturi energizante şi mestecă gumă cu cofeină. Din iunie 2010 şi până în iunie 2011, pe fondul crizei economice, vânzările de produse energizante au crescut cu 31,6%. Într-un laborator al armatei SUA, oamenii de ştiinţă au creat şi au testat carne îmbogăţită cu cofeină, notează The Washington Times.

Este suficient să intri într-un local Starbucks ca să înţelegi cum stau lucrurile: dacă în 1950 o ceaşcă standard de cafea din SUA avea în medie 5 uncii şi 70-100 de mg de cofeină, astăzi aici o porţie tipică de cafea are 16 uncii de lichid şi conţine 330 de mg de cofeină. Potrivit ziarului american, aceasta este o veche tendinţă: revoluţia americană a început de la 'aruncarea simbolică - şi reală - a ceaiului englezesc peste bord'. Practic, părinţii-întemeietori ai SUA au înlocuit o băutură cu cofeină cu alta, însă ceva mai tare. În prezent, circa 90 la sută din populaţia adultă a SUA consumă cafea. Nu este de mirare că, dintre combustibili şi produse alimentare, cafeaua este a doua ca valoare marfă din lume, cedând întâietatea doar petrolului.

Washington Times face o paralelă între cofeină şi steroizii anabolizanţi. În organismul uman cafeaua blochează substanţa numită adenozină, care transmite spre creier semnalul de oboseală a corpului. De asemenea, prin blocarea de adenozină se majorează şi cantitatea de adrenalină eliberată. Astfel, cofeina este în mod cert o substanţă stimulantă, subliniază publicaţia.

Istoria consumului de cofeină este de fapt istoria lumii contemporane, afirmă Bennett Alan Weinberg şi Bonnie K. Bealer, coautorii cărţilor 'Lumea cofeinei' şi 'Avantajul cofeinei'. Până la începutul secolului XVIII-lea, europenii consumau multă bere, chiar şi la micul dejun, deoarece în majoritatea cazurilor apa era periculoasă pentru sănătate. Însă, atunci când ceaiul şi cafeaua şi-au extins substanţial aria de utilizare, civilizaţia occidentală a ieşit din 'stupoarea alcoolului', care continua de dimineaţă şi până seara, înlocuind-o cu 'energie, vitalitate, atenţie concentrată şi comunicare'. Cofeina a contribuit la dezvoltarea economiei industriale, care necesită o altă disciplină şi concentrare intelectuală decât muncile agricole.

Astăzi, americanii resimt foarte mult stres în cadrul economiei globale hiperconcurenţiale, care apreciază cunoştinţele şi munca intelectuală. Ei sunt înconjuraţi de tentaţii zilnice, fiind nevoiţi să îmbine îngrijirea copiilor cu munca. Astfel, americanii au nevoie mai mult ca oricând de cofeină şi alte substanţe energizante.

Cu toate acestea, cafeaua şi băuturile pe bază de cofeină nu sunt lipsite de pericole. Un american a dat în judecată compania PepsiCo, afirmând că a descoperit într-o doză de Mountain Dew un şoarece mort. Avocaţii companiei afirmă că reclamantul minte: după cum afirmă ei, această populară băutură energizantă ar fi descompus şoarecele, transformându-l pur şi simplu în jeleu.

Consumul exagerat de cofeină este dăunător pentru sănătate: peste 500 de mg de cofeină pe zi provoacă o agitaţie crescută, iritare, dureri de cap, insomnie şi diaree, iar uneori şi aritmie, atenţionează în final The Washington Times.