Algoritmii TikTok suprimă în mod activ criticile la adresa regimului comunist chinez [Studiu]

Conform unui nou studiu, aplicaţia de partajare video TikTok, deţinută de China, foloseşte algoritmii pentru a suprima conţinutul care expune încălcările drepturilor omului în China, având ca scop modelarea opiniilor utilizatorilor săi ţintă.

Cercetătorii de la Universitatea Rutgers şi Network Contagion Research Institute (NCRI) au constatat că algoritmii TikTok "suprimă în mod activ conţinutul critic la adresa Partidului Comunist Chinez, stimulând în acelaşi timp propaganda pro-China şi promovând conţinutul care distrage atenţia sau este irelevant", conform studiului lor.

"Prin utilizarea influencerilor din domeniul călătoriilor, a conturilor de lifestyle de frontieră şi a altor creatori de conţinut legaţi de Partidul Comunist Chinez, platforma refuză în mod sistematic discuţiile sensibile despre probleme precum genocidul etnic şi încălcările drepturilor omului", afirmă autorii studiului.

În ultimii ani, TikTok s-a confruntat cu controale şi acuzaţii privind ameninţarea la adresa securităţii naţionale, deoarece profită de minţile adolescenţilor americani, iar compania sa mamă, ByteDance, cu sediul în China, ar putea fi obligată de Partidul Comunist Chinez să predea date privind utilizatorii americani. Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite a numit anterior aplicaţia "calul troian" al Partidului Comunist Chinez, care ameninţă securitatea pe termen lung a Americii din cauza opiniilor antiamericane ale Partidului Comunist Chinez, iar unii legislatori au comparat aplicaţia cu o formă de "fentanil digital" care creează dependenţă în rândul utilizatorilor săi.

În aprilie, preşedintele Joe Biden a semnat un proiect de lege bipartizan prin care ByteDance era obligată să vândă TikTok sau să fie interzisă în magazinele de aplicaţii mobile şi în serviciile de găzduire web din SUA. ByteDance şi TikTok au intentat un proces contestând constituţionalitatea legii.

Raportul a constatat, de asemenea, că TikTok a realizat o "îndoctrinare reuşită" a utilizatorilor săi, în special a celor intensivi, având în vedere schimbările de atitudine ale acestora faţă de China, pe baza rezultatelor unui studiu psihologic.

"Aceşti utilizatori, prin targetare sau medii de informare concepute pentru a submina libertatea de exprimare, par să absoarbă fără voia lor aceste naraţiuni tendenţioase, ceea ce duce la o înţelegere distorsionată a problemelor globale esenţiale", au scris cercetătorii.

Un purtător de cuvânt al TikTok a răspuns la aceste constatări, spunând pentru The Epoch Times prin e-mail că studiul a fost un "experiment viciat, neevaluat de colegi... în mod clar conceput pentru a ajunge la o concluzie falsă, predeterminată."

"Cercetările anterioare ale NCRI au fost dezminţite de analişti externi, iar această ultimă lucrare este la fel de viciată", a adăugat purtătorul de cuvânt.

Studiul

Pentru a realiza studiul, cercetătorii au creat 24 de conturi pe TikTok, Instagram şi YouTube, imitând utilizatori în vârstă de 16 ani din Statele Unite. Conturile au fost utilizate pentru a testa algoritmii celor trei platforme de socializare la introducerea a patru cuvinte-cheie de căutare diferite, adesea menţionate în legătură cu încălcările drepturilor omului de către Partidul Comunist Chinez: "uigur", "Xinjiang", "Tibet" şi "Tiananmen".

Administraţiile Trump şi Biden au calificat suprimarea uigurilor de către Partidul Comunist Chinez în regiunile Xinjiang din vestul îndepărtat drept "genocid" şi "crime împotriva umanităţii". În Tibet, regimul chinez a transformat regiunea într-un stat de supraveghere şi a instalat lagăre de muncă.

La 4 iunie 1989, regimul chinez a ordonat trupelor sale să deschidă focul asupra studenţilor protestatari şi a civililor neînarmaţi din Piaţa Tiananmen din capitala Chinei. Regimul chinez neagă că ar fi iniţiat represiunea violentă, în ciuda miilor de martori, iar orice discuţie despre mişcarea de protest este considerată tabu în China şi Hong Kong.

Cercetătorii au colectat peste 3.400 de videoclipuri din rezultatele căutărilor lor folosind cele patru cuvinte-cheie şi au clasificat fiecare videoclip ca fiind fie "pro-China", "anti-China", "neutru" sau "irelevant".

În ceea ce priveşte Xinjiang, un videoclip "pro-China" ar putea include prezentarea obiceiurilor populare ale minorităţilor sau portrete idilice ale vieţii rurale, iar un videoclip "anti-China" ar putea arăta situaţia dificilă a uigurilor în China sau apeluri la boicotarea produselor fabricate în Xinjiang, potrivit raportului.

Potrivit raportului, doar 2,3% din rezultatele căutării pentru "Xinjiang" pe TikTok au fost considerate "anti-China", în comparaţie cu 21,7% pe YouTube şi 17,3% pe Instagram.

Între timp, mai mult de 26% din rezultatele căutării pentru "Tiananmen" pe TikTok au fost considerate "pro-China", în timp ce doar 7,7% din rezultatele căutării pe YouTube au fost "pro-China" şi 16,3% pe Instagram, potrivit raportului.

Potrivit raportului, un videoclip "pro-China" privind Tiananmen ar putea fi "negarea masacrului şi reinterpretare istorică" sau "imagini pitoreşti ale pieţei care nu conţin nicio menţiune a masacrului".

În ceea ce priveşte rezultatele căutărilor folosind cuvântul "Tibet", TikTok avea cel mai puţin conţinut anti-China (5%) şi cea mai mare cantitate de conţinut pro-China (30,1%) dintre cele trei platforme, potrivit raportului.

Raportul a explicat că un videoclip "pro-China" privind Tibetul ar putea "să se facă ecoul naraţiunilor Partidului Comunist Chinez conform cărora Tibetul a fost eliberat", în timp ce un videoclip "anti-China" ar putea fi despre imagini ale protestelor tibetane sau "detalii ale ştergerii culturii tibetane de către Partidul Comunist Chinez".

"Se pare că algoritmul TikTok favorizează în mod unic conţinutul pro-China în ceea ce priveşte numărul de vizualizări per like, indiferent de nivelurile generale de implicare. În plus, această constatare este semnificativ mai pronunţată pe TikTok decât pe YouTube, sugerând o părtinire specifică TikTok", se arată în raport.

Sondaj

Cercetătorii au intervievat, de asemenea, 1.214 utilizatori americani ai TikTok, încercând să înţeleagă percepţia lor asupra Chinei pe baza timpului petrecut pe aplicaţie.

Utilizatorii intensivi ai TikTok — cei care folosesc aplicaţia mai mult de trei ore pe zi — au arătat o creştere cu 49% a pozitivităţii faţă de situaţia drepturilor omului în China în comparaţie cu neutilizatorii. Pentru cei care utilizează aplicaţia între 15 minute şi 3 ore, creşterea procentuală a fost de 36%.

"În schimb, utilizarea YouTube şi Instagram nu a arătat nicio relaţie semnificativă cu percepţia utilizatorilor asupra situaţiei drepturilor omului din China", se arată în raport.

"Acest lucru sugerează că conţinutul TikTok poate contribui la manipularea psihologică a utilizatorilor, aliniindu-se la obiectivul strategic al Partidului Comunist Chinez de a forma percepţii favorabile în rândul publicului tânăr", a adăugat acesta.

În cazul celor care utilizează TikTok intensiv, datele au arătat, de asemenea, o creştere cu 48% a percepţiei că "Piaţa Tiananmen este cunoscută mai ales ca un loc turistic".

Cercetătorii au recomandat crearea unui Civic Trust, finanţat de platformele de social media şi de public, pentru a ajuta la identificarea platformelor care manipulează percepţiile utilizatorilor.

"Dacă se constată că algoritmii de social media subminează chiar democraţiile care le oferă libertatea de a funcţiona, aceştia sunt atât nedrepţi, cât şi periculoşi.

Trebuie să existe responsabilitate şi măsuri corective pentru a se asigura că platformele nu sunt exploatate de actori statali pentru a eroda instituţiile şi valorile democratice", se arată în raport.