Alexandr Stoianoglo: Procurorii să înceteze presiunea asupra judecătorilor pentru a obţine decizii ”confortabile”

Procuratura Generală a anunţat luni, 24 februarie, că examinând solicitarea unui grup de magistraţi de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, cu privire la presiunile exercitate de către procurori în scopul influenţării deciziilor judecătoreşti a constatat că o parte dintre autosesizările procurorilor pot fi calificate ca mijloc represiv faţă de judecătorii care nu „dădeau soluţiile solicitate”, ceea ce ar constitui o formă voalată de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiţiei.

Potrivit unui comunicat al instituţiei, respingerea de către judecători a demersului cu privire la aplicarea arestul preventiv, era catalogat de procurorii anticorupţie drept ”încheiere ilegală”, în condiţiile în care nu exista o decizie a Curţii de Apel sau o sentinţă definitivă pe caz.

„Pe parcursul anului 2019 Procuratura Anticorupţie (PA) a înregistrat 62 de procese penale cu privire la pretinse fapte prejudiciabile săvârşite de către judecători, 55 din ele fiind înregistrate în a doua jumătate a anului trecut”, se arată în comunicat, în care se mai precizează că unele procese penale au fost iniţiate în baza sesizărilor deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova pentru pretinse falsuri în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2018.

Altele au fost însă intentate în baza rapoartelor de autosesizare a procurorilor PA vizând pretinse acţiuni ilegale ale judecătorilor, manifestate prin pronunţarea unei hotărâri contrare legii. „Din cele 20 de procese penale, înregistrate de procurorii anticorupţie sub acest aspect, 11 au vizat acţiunile şi deciziile magistraţilor de la Curtea de Apel Chişinău şi judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.”

Procuratura Generală a ţinut să sublinieze că deşi ulterior, respectivele procese penale au fost clasate sau s-a dispus neînceperea urmăririi penale, procurorii au făcut uz de mijloace cu tentă de influenţare a poziţiei magistraţilor la înfăptuirea justiţiei pe cauzele penale, instrumentate de ei.

„Deşi acţiunile acuzatorilor aparent se încadrează în limitele legii, mijloacele se află la limita legalităţii, dând de bănuit că interesul acestor procurori a fost de a pune presiune pe judecători şi a obţine decizii 'confortabile' pentru organul de urmărire penală.

Concomitent cu înregistrarea unor asemenea sesizări, la indicaţia fostei conduceri a Procuraturii Anticorupţie, în unele cazuri a fost dispusă şi sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru iniţierea procedurilor de tragere la răspundere disciplinară, iarăşi, în condiţiile în care nu există o hotărâre definitivă a instanţelor ierarhic superioare”, a adăugat Procuratura Generală.

În concluzie, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo a solicitat tuturor procurorilor-şefi să ia act de cele constatate şi să nu admită, pe viitor, practici asemănătoare atâta timp cât dosarul nu este soluţionat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.