Afirmaţiile privind impactul alimentelor asupra colesterolului sunt irelevante

Astăzi am primit un comunicat de presă de la un grup care sprijină consumatorii, Which?, prin care am fost informat că "Afirmaţiile false în legătură cu sănătatea vor fi, în sfârşit, interzise".

Se pare că membrele Uniunii Europene au votat astazi adoptarea unei liste a menţiunilor de sănătate dovedite ştiinţific, care pot fi făcute cu privire la produsele alimentare şi băuturi.

Afirmaţiile despre ceaiul verde şi glucozamina (în ceea ce priveşte beneficiile lor asupra tensiunii arteriale şi sănătăţii articulaţiilor) nu au fost introduse spre exemplu pe listă. Pe de altă parte, pot fi făcute următoarele afirmaţii:

• Reducerea consumului de grăsimi saturate contribuie la menţinerea unor niveluri normale de colesterol în sânge.

• Steroli şi stanoli din plante contribuie la menţinerea unui nivel normal al colesterolului din sânge.

Nivelurile de colesterol sunt larg recunoscute ca fiind un indicator al bolilor de inimă, şi astfel se crede că reducerea nivelului de colesterol va ajuta la prevenirea acestei afecţiuni. În acest caz, colesterolul este utilizat ca "un indicator surogat." O ipoteză este aceea că o schimbare pozitivă a nivelurilor indicatorilor surogat se va traduce în beneficii pentru sănătate.

Sunt aceste afirmaţii adevărate?

Nu s-a demonstrat că luarea unor măsuri dietetice pentru a reduce colesterolul va reduce şi riscul de boli de inimă sau riscul global de deces. Dacă această practică nu are beneficii pentru sănătate şi nu ne prelungeste viaţa, atunci de ce să ne mai deranjam? Consumul de mai puţină grăsime saturată şi înghiţirea de stanoli şi steroli pot reduce tot colesterolul din lume, dar nu s-a dovedit că acestea ar aduce beneficii sănătăţii.

Un reprezentant PR al produselor Flora Proactiv ale Unilever a declarat: "Suntem absolut de acord că doar reducerea colesterolului, fără a face modificări pozitive mai ample ale dietei şi stilului de viaţă, nu va avea un impact pozitiv semnificativ asupra sănătăţii."

Eu consider acest lucru ca o acceptare a faptului că reducerea colesterolului este în general inutilă pentru sănătate.

Poate fi greu de înţeles pentru unii de ce luarea unor măsuri alimentare pentru reducerea colesterolului nu este extrem de benefică pentru sănătate. Cu toate acestea, nu trebuie să fie prea surprinşi dacă luăm în considerare faptul că avem o mulţime de experienţe similare în legătură cu produsele farmaceutice. De exemplu:

• Medicamentele numite răşini reduc colesterolul, dar nu reduc riscul global de deces

• Ezetimib reduce colesterolul, dar nu s-a dovedit niciodată că ar fi benefic pentru sănătate

• Medicamentele numite fibraţi îmbunătăţesc raportul dintre colesterolul bun şi cel rău, dar nu reduc mortalitatea generală

• Terapia de substituţie hormonală îmbunătăţeşte raportul dintre colesterolul bun şi cel rău, dar nu reduce mortalitatea globală şi creşte riscul de boli cardiovasculare.

Situaţia cu statinele este oarecum nuanţată. În prevenţia primară (în esenţă, la indivizii sănătoşi), statinele nu reduc riscul de deces.

În prevenţia secundară (cei care au suferit deja un atac de cord sau un accident vascular cerebral), ele fac acest lucru, dar adevărul este că, chiar şi în cazul persoanelor cu risc ridicat, marea majoritate a oamenilor care iau statine nu beneficiază deloc de pe urma lor.

Există motive să credem că beneficiul minim pe care îl aduc statinele nu are legătură cu reducerea colesterolului, ci cu alte efecte, cum ar fi acţiunea sa anti-inflamatorie şi subţierea sângelui.

Pe scurt, faptul că alimentele cu conţinut scăzut de grăsimi saturate sau bogate în steroli sau stanoli pot determina niveluri scăzute de colesterol este lipsit de relevanţă. Ideea că acest lucru se traduce în beneficii pentru sănătate este pur si simplu nedovedită.

Dr. John Briffa este un doctor din Londra şi autor de articole despre nutriţie şi medicină naturală. Website-ul său este drbriffa.com.