Activiştii spun că flota din Gaza este înconjurată de nave de război israeliene

Activiştii de pe o flotilă care încearcă să încalce blocada navală israeliană şi să livreze ajutoare în Gaza spun că s-au întors pe curs după o confruntare cu o navă de război israeliană în primele ore ale zilei de miercuri.

Flotila Global Sumud (GSF) afirmă că una dintre navele sale principale, Alma, a fost „înconjurată agresiv” de o navă de război israeliană câteva minute, iar comunicaţiile de la bord au fost întrerupte în timpul incidentului.

Activiştii spun că nava israeliană l-a forţat pe căpitanul navei Alma să efectueze manevre evazive, înainte ca aceeaşi navă să repete ceea ce activiştii au descris ca fiind „manevre de hărţuire” asupra unei alte nave.

Israelul a declarat anterior că nu va permite flotilei să ajungă la destinaţie.

Acesta a blocat deja două tentative ale activiştilor de a livra ajutoare prin navă către Gaza, în lunile iunie şi iulie.

Ultima flotilă cu destinaţia Gaza este formată din peste 40 de nave şi 500 de persoane, printre care politicieni italieni şi activista suedeză pentru climă Greta Thunberg.

Thiago Avila, care se află pe nava Alma, a declarat că dispozitivele navei au fost dezactivate în timpul incidentului, afectând camerele, transmisiunile live şi sistemele de comunicaţii.

Lisi Proenca, aflată pe nava Sirius – a doua navă GSF implicată – a declarat că nava israeliană a înconjurat-o aproximativ 15 minute iar comunicaţiile lor au fost afectate.

Activiştii au declarat anterior că s-au pregătit pentru o posibilă interceptare după ce mai multe nave neidentificate, unele fără lumini, s-au apropiat de flotilă într-o zonă „unde flotile anterioare au fost atacate şi/sau interceptate”.

Navele care navigau în flotilă erau însoţite de o fregată a marinei italiene, dar oficialii italieni au declarat că aceasta se va opri odată ce flotila se va afla la 150 de mile marine (278 km) de coastele Gazei.

Miercuri după-amiază, GSF a declarat că navele sale se aflau la 100 de mile marine de Gaza.

Flotilele anterioare au fost interceptate de forţele israeliene în jurul acelui punct.

Cu toate acestea, un fost şef al serviciilor de informaţii navale israeliene a declarat pentru BBC Verify că armata israeliană ar putea aştepta până când navele se vor apropia de coastă, din cauza prezenţei navelor altor marine.

„Dacă aş fi fost cel care ia deciziile, le-aş fi atacat în apele teritoriale israeliene pentru a evita escaladarea conflictului”, a declarat Eyal Pinko.

„Marina israeliană are intenţia şi voinţa de a nu escalada conflictul cu marinele prietenoase şi cu cei care se află pe nave.”

Italia şi Grecia au solicitat Israelului să asigure siguranţa şi securitatea activiştilor şi au declarat că monitorizează îndeaproape evoluţia situaţiei.

Cele două ţări au solicitat, de asemenea, activiştilor să accepte o propunere de compromis pentru a renunţa la ajutorul din Cipru şi a lăsa Biserica Catolică să îl distribuie.

Declaraţia lor comună face referire la planul de pace al SUA pentru Gaza, avertizând împotriva iniţiativelor care ar putea fi „exploatate de cei care încă resping pacea”.

Anterior, prim-ministra italiană Giorgia Meloni îi îndemnase pe activişti să îşi întrerupă călătoria, spunând că acţiunile lor ar putea servi drept pretext pentru cei care doresc să distrugă „speranţa” de a pune capăt conflictului.

Ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar, a luat act de declaraţia Italiei şi Greciei şi a cerut flotei să se oprească.

„Vă rugăm să transferaţi orice ajutor pe care îl aveţi în mod paşnic prin portul Ciprului, portul Ashkelon [din Israel] sau orice alt port din regiune către Gaza”, a scris el pe X.

GSF a transmis într-o declaraţie anterioară că va continua să navigheze.

„Cererea umanitară de a rupe blocada nu poate fi retrasă în port”, a spus acesta.

Săptămâna trecută, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a condamnat ceea ce a descris ca fiind un atac cu drone în timpul nopţii asupra flotei, comis de autori necunoscuţi.

Italia şi Spania au trimis nave militare pentru a escorta flota, aflată atunci în largul coastelor Cretei, după ce aceasta a raportat explozii, drone deasupra capului şi bruiaj al comunicaţiilor, acuzând Israelul de o „escaladare periculoasă”.

Israelul nu a comentat incidentul, dar a afirmat în repetate rânduri că flota este o operaţiune a Hamas, fără a cita dovezi.

Papa Leo XIV şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea pentru siguranţa flotei. „Din toate părţile, oamenii spun: «Să sperăm că nu vor fi violenţe, că oamenii vor fi respectaţi». Este foarte important”, a afirmat el.

Greta Thunberg a respins criticile potrivit cărora flota ar fi o manevră publicitară, într-un interviu acordat duminică BBC.

„Nu cred că cineva şi-ar risca viaţa pentru o manevră publicitară”, a spus ea.

Planul de pace al SUA pentru Gaza propune încetarea imediată a luptelor, eliberarea în 72 de ore a 20 de ostatici israelieni în viaţă deţinuţi de Hamas, precum şi rămăşiţele a peste 20 de ostatici despre care se crede că sunt morţi – în schimbul a sute de locuitori din Gaza aflaţi în detenţie.