Acord rapid, câştiguri strategice: Culisele acordului SUA-Ucraina privind resursele minerale

Târziu, joi seara, vicepremierul ucrainean Iuliia Svyrydenko şi secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au semnat primul document în cadrul negocierilor privind resursele minerale – un memorandum politic care nu doar că angajează ambele părţi să finalizeze discuţiile, ci şi menţionează câteva puncte asupra cărora s-a ajuns deja la un acord, potrivit European Pravda.

Semnarea unui astfel de document este surprinzătoare. Este un text de o singură pagină, fără detalii, iar lipsa unui motiv clar pentru publicarea lui îl face cu atât mai neobişnuit. Totuşi, acest memorandum oferă Ucrainei câteva avantaje.

Cel mai important este că, pentru prima dată, ajutorul militar american este legat în mod explicit de Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Ucraina a renunţat la arsenalul său nuclear.

Această clauză ar putea fi utilă în negocierile viitoare, mai ales când vine vorba de solicitarea ca Ucraina să „ramburseze” ajutorul primit.

De asemenea, documentul precizează clar că orice acord viitor nu trebuie să contravină angajamentelor Ucrainei faţă de UE (inclusiv în cadrul negocierilor de aderare), FMI şi alţi parteneri internaţionali.

O problemă importantă, însă, este termenul extrem de scurt stabilit pentru finalizarea acordului complet. Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte realismul acestui termen. Esenţial este ca Ucraina să nu depăşească vreo linie roşie critică în acest proces.

Un acord într-o săptămână

Echipa lui Trump a propus o abordare în două etape: un memorandum-cadru care să stabilească parametrii principali, urmat de un text detaliat. Memorandumul semnat joi seara este tocmai acest angajament politic, fără date financiare.

Singurele cifre menţionate sunt cele legate de calendar.

Ucraina a acceptat ca premierul Denys Shmyhal să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare „pentru a se întâlni cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, şi a oferi sprijin la nivel înalt finalizării discuţiilor tehnice privind condiţiile unui acord pentru înfiinţarea unui fond de investiţii în reconstrucţie” (numele convenit pentru înţelegerea legată de minerale).

Memorandumul prevede şi aşteptarea ca „progresele privind textul acordului să fie raportate până la 26 aprilie 2025, cu obiectivul de a-l semna cât mai curând posibil”.

Termenele sunt extrem de strânse.

Potrivit informaţiilor publicaţiei citate, acordul este departe de a fi gata pentru semnare. Finalizarea negocierilor într-o săptămână (mai ales în perioada Paştelui) este posibilă din punct de vedere tehnic, dar puţin probabilă politic.

Oficialii ucraineni au subliniat că lângă prevederea privind încheierea rapidă a negocierilor există de asemenea o clauză care prevede că acest memorandum este „lipsit de prejudicii asupra oricăror proceduri politice sau legale necesare în continuare pentru finalizarea acordului”.

Cu alte cuvinte, Kievul înţelege că şi acest termen limită este foarte probabil să fie depăşit.

De ce a fost semnat acest document? Răspunsul scurt al unora dintre analişti: pentru că administraţia SUA avea nevoie de el din motive politice şi nu aduce niciun prejudiciu Ucrainei. Dimpotrivă, conţine prevederi care pot fi în favoarea Kievului.

Arme nucleare în schimbul ajutorului?

Deşi memorandumului îi lipsesc detaliile (confirmând că negocierile privind acordul principal sunt încă în desfăşurare), el stabileşte totuşi câteva puncte cheie.

Pentru Ucraina, este esenţial ca orice acord cu SUA să nu împiedice integrarea în Uniunea Europeană. Asta înseamnă luarea în considerare nu doar a obligaţiilor actuale, ci şi a celor ce vor apărea în procesul de aderare. Totodată, e important ca acordul să nu intre în conflict cu relaţiile Ucrainei cu FMI şi alţi creditori.

Trezoreria SUA a recunoscut oficial această preocupare.

Americanii au promis că în negocierile viitoare vor „respecta” necesitatea de a „evita conflictele dintre redactarea acordului şi angajamentele Ucrainei privind aderarea la UE sau faţă de FMI şi alţi creditori oficiali”.

Este importantă formularea: „respecta” nu înseamnă acelaşi lucru cu „a ţine cont de”. Aceasta arată că Washingtonul recunoaşte că, dacă apare un conflict ireconciliabil între planurile SUA şi angajamentele Ucrainei, acordul privind resursele minerale pur şi simplu nu va fi semnat. Pentru Ucraina, această garanţie pare acceptabilă.

Însă adevărata problemă din negocieri e alta.

Pe lângă compatibilitatea cu UE, prioritatea Ucrainei a fost să respingă solicitarea potrivit căreia Ucraina ar trebui să cedeze viitoarele venituri din resursele naturale drept rambursare pentru ajutorul american deja primit. Preşedintele Zelenski a afirmat în mod repetat că aceasta este o linie roşie şi că Ucraina nu va accepta o astfel de condiţie.

Memorandumul nu clarifică complet această problemă. Nu se face nicio menţiune despre compensaţii.

Un scenariu plauzibil este nevoia oficialilor americani de a avea o justificare în faţa alegătorilor pentru faptul că Ucraina nu va plăti, sau nu va plăti atât de mult, pentru ajutorul primit – contrar promisiunilor anterioare. Acest gol narativ pare a fi motivul pentru care tema compensaţiei rămâne prezentă în culise.

Memorandumul semnat joi deschide calea pentru această justificare.

Pentru prima dată, documentul pune ajutorul american şi contribuţia Ucrainei la securitatea globală – făcută acum 30 de ani – pe acelaşi plan, menţionând Memorandumul de la Budapesta.

Textul afirmă: „Statele Unite şi Ucraina recunosc contribuţia pe care Ucraina a adus-o la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale prin renunţarea voluntară la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume.” Această formulare apare imediat după menţionarea „sprijinului financiar şi material semnificativ” pe care SUA l-a oferit Ucrainei de la invazia rusă din februarie 2022.

În acest context, Ucraina ar putea invoca la rândul său „valoarea de piaţă” a celor 1.500–2.000 de focoase nucleare strategice (plus cele tactice, al căror număr exact nu e cunoscut), a celor 176 de rachete balistice intercontinentale şi a zecilor de bombardiere strategice de care Ucraina s-a debarasat prin Memorandumul de la Budapesta, la solicitarea SUA.

Sau s-ar putea pleca de la ideea enunţată în memorandum că atât SUA, cât şi Ucraina au contribuit la securitatea globală – şi atunci problema compensaţiilor ar putea fi tratată şi din altă perspectivă.