50% din apa României se pierde în reţea: peste 565 de milioane metri cubi anual, circa 40.000 de litri de apă per locuitor pierduţi anual
România pierde anual peste 565 de milioane de metri cubi de apă potabilă din reţelele publice de distribuţie, potrivit datelor oficiale transmise Comisiei Europene pentru anul 2024, scrie G4Media. Concret, aproape jumătate din apa introdusă în sistem, în loc să ajungă la consumator şi să fie facturată, se pierde.
Informaţiile apar într-un set de date tehnic standardizat, raportat de autorităţile române în cadrul aplicării Directivei europene privind apa potabilă (UE 2020/2184), şi includ situaţia a 47 de mari operatori regionali de apă. Aceştia sunt prezentaţi agregat, fără a fi nominalizaţi individual, ci apar sub formă de coduri standardizate (de tipul „RO-WaterSupplier-01”, „RO-WaterSupplier-02” etc.). Documentul nu conţine denumirile comerciale ale companiilor şi nici localizarea lor exactă, ci doar indicatori tehnici agregaţi privind volumele de apă introduse în reţea, apa facturată şi pierderile.
Tabelul trimis Comisiei Europene acoperă anul 2024, care, potrivit autorităţilor române, a fost un „an reprezentativ pentru anii anteriori şi pentru schimbările climatice recente”, ceea ce sugerează că nivelul pierderilor nu este unul excepţional, ci structural.
Categoria „Non-Revenue Water” include apa pierdută prin avarii şi conducte vechi, consumul necontorizat, furturile şi erorile de măsurare. În multe sisteme regionale, între 30% şi 50% din apa tratată şi introdusă în reţea nu mai ajunge să fie facturată.
Tabelul mai arată că datele nu au fost supuse unui audit extern independent. În coloana dedicată validării apare „No” pentru toţi operatorii, ceea ce înseamnă că informaţiile provin exclusiv din auto-raportările companiilor de apă.
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) a confirmat, într-un document oficial către G4Media, că raportarea a fost realizată pe baza chestionarelor tehnice şi financiare trimise operatorilor mari, că datele au fost centralizate şi analizate şi că Direcţia Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene a confirmat primirea lor.
Articolul integral poate fi citit aici.
