40 milioane de ruşi participă la un exerciţiu în caz de “dezastru nuclear”

În condiţiile în care relaţiile dintre Rusia şi SUA se dezintegrează ca urmare a amplificării războiului prin intermediari din Siria – care a culminat luni cu decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a suspenda un acord cu SUA privind eliminarea plutoniului, decizie luată cu puţin timp înainte ca Departamentului de Stat american să anunţe că pune capăt negocierilor cu ruşii în privinţa soluţionării conflictului sirian – astăzi un număr fără precedent de 40 milioane de cetăţeni ruşi, precum şi 200.000 de specialişti din “diviziile pentru salvare de urgenţă” şi 50.000 de unităţi de echipamente, vor participa la un exerciţiu de patru zile ce implică pregătirea apărării civile, evacuări de urgenţă şi pregătiri pentru situaţii dezastruoase, a anunţat pe website-ul său Ministerul rus al Apărării Civile.

Conform Ministerului Apărării Civile rus, exerciţiul pentru apărare civilă, ce implică autorităţi executive federale şi regionale precum şi guverne locale şi care este denumit “Organizarea apărării civile în timpul amplelor dezastre naturale şi cauzate de om în Federaţia Rusă”, va începe marţi dimineaţă în toate teritoriile Rusiei şi va dura până în 7 octombrie. În timp ce ministerul nu a specificat ce tip de “dezastre cauzate de om” îşi imaginează, ar trebui să fie vorba de ceva important pentru ca 40 milioane de ruşi să participe la acest exerciţiu.

Website-ul ministerului adaugă faptul că “principalul obiectiv al exerciţiului este de a exersa organizarea managementului în timpul unor evenimente de apărare civilă şi de administrare a situaţiilor de urgenţă şi în caz de incendii, pentru a se vedea starea de pregătire a organismelor de management şi a forţelor de apărare civilă la toate nivelele şi modul cum răspund la dezastre naturale şi provocate de om şi de a lua măsuri pentru apărarea civilă”. Oleg Manuilov, director al Ministerului pentru Apărarea Civilă, a explicat că exerciţiul va fi un test al modului în care populaţia rusă va răspunde în caz de “dezastru” sau la o “situaţie de urgenţă”.

Prima etapă - Organizarea acţiunilor de apărare civilă

În această etapă va fi practicată notificarea şi convocarea oficialilor de rang înalt ai autorităţilor executive federale şi regionale, ai guvernelor locale şi ai forţelor pentru apărare civilă; implementarea sistemului de management al apărării civile la toate nivelurile; pregătirea comunicaţiilor pentru apărarea civilă şi a sistemului de notificare.

A doua etapă - Planificarea şi organizarea acţiunilor de apărare civilă. Desfăşurarea unei echipe de forţe de apărare civilă şi unităţi concepute pentru a răspunde la dezastre şi incendii la scara mare

În această etapă se va exersa desfăşurarea unei echipe multi-funcţionale mobile alcătuite din forţe ale apărării civile; stabilirea de centre în fiecare district federal pentru a desfăşura operaţiuni de salvare şi alte operaţiuni urgente; desfăşurarea de acţiuni pentru apărarea civilă şi a unor unităţi speciale de apărare civilă în teritoriile ţării; plasarea unităţilor militare de salvare, a diviziilor serviciului federal pentru pompieri şi a unităţilor de salvare în stare de aşteptare.

Etapa presupune de asemenea activarea unor centre de control de rezervă şi practicarea colectării şi a schimbului de informaţii în domeniul apărării civile.

Etapa a treia – Organizarea de acţiuni ale organismelor de administrare a apărării civile şi a forţelor de răspuns la dezastre şi incendii de amploare

Această etapă cuprinde utilizarea echipelor de apărare civilă pentru a răspunde la dezastre şi incendii de amploare; înfiinţarea unor centre de control aerian şi mobil; revizuirea rutelor pentru evacuarea în siguranţă a cetăţenilor; organizarea serviciilor vitale; stingerea incendiilor şi desfăşurarea de operaţiuni de salvare în puncte potenţial periculoase, inclusiv entităţi teritoriale administrative închise.

Exerciţiul va include şi luarea de măsuri de protecţie a personalului şi populaţiei împotriva radiaţiilor şi armelor chimice şi biologice în timpul unor situaţii de urgenţă ce ar putea avea loc în locaţii cruciale şi potenţial periculoase. Serviciile de siguranţă în caz de incendii, serviciile de apărare civilă şi protecţie a oamenilor din instituţiile sociale şi clădirile publice vor fi de asemenea verificate. Unităţile de răspuns vor desfăşura în zonele de urgenţă mai multe centre mobile pentru monitorizarea radiaţiilor şi armelor chimice şi biologice.

În timpul unei declaraţii susţinute săptămâna trecută în faţa Comitetului pentru Servicii Armate din Senatul SUA, generalul Joseph Dunford a tras un semnal de alarmă cu privire la o schimbare de politică după prăbuşirea armistiţiul intermediat de SUA şi Rusia în Siria, susţinând că această schimbare ar putea rezulta într-un război internaţional major pe care el nu este pregătit să îl susţină. Senatorul Roger Wicker din Mississippi a pus întrebări în legătură cu propunerea lui Hillary Clinton pentru crearea unei zone interzise zborului în Siria ca răspuns la acuzaţiile că Rusia şi Siria şi-au intensificat bombardamentele asupra zonelor ocupate de rebeli în oraşul Alep de la prăbuşirea acordului ruso-american.

“Cum rămâne cu opţiunea controlării spaţiului aerian pentru ca bombele-butoi să nu mai poată fi lansate? Ce credeţi despre acea opţiune?” a întrebat Wicker. “În acest moment, domnule senator, pentru ca noi să controlăm întreg spaţiul aerian sirian ar trebui să pornim un război împotriva Siriei şi Rusiei. Aceasta este o decizie fundamentală pe care eu în mod sigur nu o voi face”, a declarat Dunford, preşedintele Statului Major al Armatei SUA, sugerând că această politică este prea agresivă chiar şi pentru liderii militari.